Avocatul Poporului contestă la CCR legea privind pensiile militare. Acesta a depus deja contestație la Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a opri aplicarea acestei legi.
Legea, adoptată de Senat în calitate de cameră decizională, a fost întâmpinată cu controverse și proteste, mai ales din partea militarilor care consideră că drepturile lor nu sunt respectate. În același timp, unii parlamentari consideră că legea reprezintă un act de dreptate pentru rezerviști, dar nu toată lumea este de aceeași părere.
Avocatul Poporului este Renate Weber. Aceasta a deținut, în perioada decembrie 2004 - decembrie 2005, funcția de consilier prezidențial pe probleme constituționale și legislative a Președintelui României, Traian Băsescu. În 2007, Renate Weber a intrat în politică activă, candidând și fiind aleasă ca europarlamentar din partea PNL, în contextul în care România tocmai devenise membru al Uniunii Europene. A fost timp de trei mandate europarlamentar al PNL. În Parlamentul European, ea a activat ca membru al grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și s-a implicat în comisii de justiție și afaceri juridice. În iulie 2019, Renate Weber, tot cu sprijinul PNL din Parlament, a fost numită Avocat al Poporului, o funcție cheie în România pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor.
Avocatul Poporului contestă la CCR legea privind pensiile militare
Noua lege adoptată prevede indexarea pensiilor militare în funcție de creșterile salariale ale militarilor și funcționarilor publici cu statut special. Mai exact, pensiile militare vor fi actualizate ori de câte ori sunt majorate solda de grad sau salariul de funcție. Această schimbare are scopul de a elimina inechitățile dintre pensionarii care au avut aceleași funcții și grade, dar au pensii diferite din cauza perioadelor diferite de pensionare.
Cu toate acestea, Avocatul Poporului a contestat legea la CCR, invocând posibile nereguli și lipsa de echitate. Contestarea vine în urma mai multor plângeri și nemulțumiri exprimate de sindicaliștii din domeniu, care au organizat proteste la finalul lunii octombrie. O problemă semnalată este excluderea anumitor categorii de pensionari, cum ar fi cei care ocupă funcții guvernamentale sau parlamentare, care nu vor beneficia de aceste indexări în perioada mandatului lor.
Adoptarea legii în Senat a fost marcată de discuții aprinse și opinii împărțite
Președintele Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc, a declarat că această lege este un semn de respect față de rezerviștii care au servit țara și au contribuit la securitatea națională. Pauliuc a subliniat că mulți militari care au ocupat aceleași funcții primesc pensii diferite, o situație care nu este justă, iar noua lege dorește să corecteze aceste inechități.
În același timp, senatorul PSD Titus Corlățean a atras atenția asupra unei alte controverse: faptul că legea a fost inițiată doar de parlamentari PNL, în loc de o colaborare între PNL și PSD, conform înțelegerii din coaliție. Totuși, el a susținut proiectul, subliniind că legea elimină discriminările și recunoaște sacrificiile militarilor. Senatorul AUR Aelenei Evdochia a mulțumit rezerviștilor pentru perseverența lor în a lupta pentru această schimbare legislativă, considerând că adoptarea acestei legi este un act de justiție pentru cei care au servit statul român.
Reacții mixte din partea altor politicieni și impactul asupra militarilor
Deși susținătorii legii o consideră o reparație a unei nedreptăți, nu toate partidele sunt de acord. Senatorul USR Irineu Darău a criticat abordarea, considerând că tema pensiilor militare a fost amânată până acum din lipsă de responsabilitate din partea guvernanților. Darău a evidențiat faptul că problema indexării pensiilor și a soldelor militarilor este neglijată încă din 2017 și că adoptarea legii acum, înainte de alegeri, este mai degrabă o mișcare politică.
De asemenea, există o dispută privind finanțarea acestui proiect. Conform legii, fondurile necesare pentru actualizarea pensiilor în anul 2024 vor fi suportate din bugetele instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale. Cu toate acestea, există temeri că aceste bugete nu sunt suficiente pentru a acoperi toate costurile, iar modificările din această lege ar putea crea o presiune suplimentară pe bugetul de stat.
Contestarea legii pensiilor militare la CCR de către Avocatul Poporului adâncește controversele legate de drepturile rezerviștilor și de responsabilitatea statului față de aceștia. Pe de o parte, legea propusă ar trebui să corecteze unele inechități și să aducă recunoaștere celor care au servit România, dar criticii o consideră insuficientă și chiar discriminatorie. Această situație tensionată arată că problema pensiilor militare rămâne un subiect complex, iar soluționarea sa va necesita un efort comun și o abordare echitabilă pentru toți cei afectați.