Cazul fetiței Sorina de la Baia de Aramă arată cât de putred este sistemul judiciar românesc, cu magistrați care emit acte ”din burtă”, fără a verifica starea de fapt sau care comit abuzuri grave.

Mandatul de percheziție emis de Judecătoria Craiova, pentru un dosar penal construit de procurorul Maria Pițurcă (foto), în baza unor infracțiuni care mai de care mai aberante, arată clar că de la domiciliul asistentului maternal ar fi trebuit ”să se ridice înscrisuri sau bunuri” și nicidecum un copil minor de opt ani.

Ce a făcut procurorul Maria Pițurcă, de la Curtea de Apel Craiova reprezintă un abuz cât toată România.

Procurorul Pițurcă, plătită regește de contribuabilul român, cu suma de 10.000 de lei/lună, a construit un dosar penal care viza infracțiunile de lipsire de libertate, nerespectarea măsurilor privind îcnredințarea minorului, înșelăciune, fals privind identitatea, împiedicarea accestului la învățământul general obligatoriu și rele tratamente aplicate minorului. Cel puțin ultimele patru infracțiuni, sunt puse ”din burtă” de procurorul Pițurcă, acestea nefiind în concordanță cu adevărata stare de fapt.

Cu acest dosar penal, umflat la greu, procurorul Pițurcă s-a dus la Judecătoria Craiova, unde, din nou, cu o lejeritate debordantă, fără a fi verificate probele și starea de fapt din teren, un judecător a decis să emită un mandat de percheziție.

La finalul mandatului de percheziție se scrie negru pe alb că ”la adresa unde urmează a se efectua percheziția se presupune că se găsesc bunuri sau înscrisuri cu valoare probatorie în cauză”.

Potrivit Codului de Procedură Penală, procurorul trebuia să se rezume doar la ridicarea de probe sau bunuri și nicidecum a unui copil minor. Pe cale de consecință, copilul Sorina, ”ridicat” ilegal, trebuie înapoiat familiei asistentului maternal Șărămăt Mariana.

Predarea copilului se face de executorul judecătoresc

Cazul fetiței Sorina, de la Baia de Aramă, încredințată de Curtea de Apel Craiova, în baza unei decizii suspecte, trebuie rupt în două părți.

Prima parte, se referă la calea civilă, și anumea predarea copilului către familia care a obținut adopția. Acest lucru este posibil doar în baza Codului de Procedură Civilă, care are prevederi foarte clare.

La articolele 911,912,913 și 914 din Codul de Procedură Civilă se arată cum trebuia să procedat la preluarea/predarea copilului. Mai mult, articolul 912 prevede refuzul minorului de a pleca spre noul părinte. ”Dacă executorul constată că însuşi minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune faţă de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale şi pe care îl va comunica părţilor şi reprezentantului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului”. Acest caz a fost copie la indigou cu cel de la Baia de Aramă, numai că nimeni nu a întrebat-o pe Sorina dacă este de acord să meargă la părinții adoptivi sau nu.

A doua parte, este cea penală, și intervine abia după ce executorul judecătoresc a parcurs toate etapele procedurale, caz care nu s-a petrecut în cazul Sorinei. De asemenea, etapa penală se poate referi doar la refuzul de a executa o hotărâre judecătorească și nu la ”cârnațul” de infracțiuni trecut de procurorul Maria Pițurcă.