Membrii Consiliului Concurenţei au avertizat că mulți români confundă medicamentele eliberate fără prescripţie medicală cu suplimentele alimentare. Consumatorii selectează medicamentele fără reţetă şi suplimentele alimentare în funcţie de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară sau în funcție de sfaturi în farmacie.
În context, Consiliului Concurenţei recomandă reglementări suplimentare pentru eliminarea confuziilor. Când vine vorba despre suplimente alimentare, românii sunt influenţaţi şi de experienţa altor consumatori pe site-urile dedicate comercializării produselor.
Unele comentarii postate acolo nu sunt întotdeauna corecte şi pot induce în eroare consumatorii. Din cauza faptului că nu nicio moderare a comentariilor, se adâncește confuzia despre suplimentele alimentare.
Așadar, de multe ori, suplimentele alimentare sunt considerate medicamente. Prin noile reglementări se dorește responsabilizarea comerciantului online în privinţa conformităţii conţinutului cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator.
Autoritatea de concurenţă recomandă definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. Această măsură poate ajuta publicul să identifice mai ușor tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
Prea multe medicamente eliberate fără prescripție
În timp ce medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor, suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli.
foto: flickr.com
În România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani. Asta arată interesul românilor pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecţiuni digestive etc), precum şi interesul crescut de a-şi completa regimul alimentar în funcţie de nevoile nutriţionale ale fiecăruia.
Totuși, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătăţii. Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor.
Există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri. Asta sugerează că substanţele vegetale utilizate în alimente pot da naştere unor efecte negative asupra sănătăţii.
Consiliul Concurenţei susţine propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Măsura poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice. În plus, Consiliul Concurenţei recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare.