Atacul de panică este una din cele mai frecvente situații pentru care ajungem în cabinetul psihologului, iar statisticile spun că una din trei persoane va avea la un moment dat în viață un atac de panică.

 Aparținând în general tulburărilor anxioase cum ar fi panica, tulburarea obsesivocompulsivă, anxietate socială, anxietate generalizată, fobie specifică și stres posttraumatic, atacul de panică poate însoți și tulburări afective, tulburări în legătură cu o substanță. Aici vorbim de consumul de droguri sau consumul de alcool, sau tulburări de natură medicală, atunci când pacientul are probleme cardiace, respiratorii, vestibulare, gastrointestinale.

Simptome

Persoanele care au atacuri de panică în mod frecvent au una sau amândouă din cele două temeri caracteristice panicii: teama de moarte și teama de nebunie. Atacul de panică este o experiență foarte intensă, care aduce după sine disconfort psihic și fizic și este explicat printr-un episod de frică ce dureaza aproximativ 10-15 minute, în care apar o parte din următoarele simptome:

✔ Palpitații;

✔ Transpirație;

✔ Dificultăți respiratorii;

✔ Durere în zona inimii;

✔ Amețeală;

✔ Senzație de amorțeală în diferite zone;

✔ Tremur sau frisoane;

✔ Frisoane sau valuri de căldură sau frig; Atacul de panică: teama de moarte și teama de nebunie Cu românul la psiholog Psiholog Eveline Osnaga www.evelineosnaga.ro psiholog@evelineosnaga.ro

✔ Senzație de rău sau de leșin;

✔ Greață sau diaree;

✔ Senzație de irealitate;

✔ Teama de a muri;

✔ Teama de a pierde controlul sau de a înnebuni.

Prezența a patru simptome din cele enumerate mai sus permit diagnosticarea cu atac de panică. Este important de știut că, în cazul primului atac de panică, senzația de tensiune, de anxietate se menține încă o perioadă după atacul de panică, dar la o intensitate puțin mai scazută, aceasta fiind asociată fricii de a nu se repeta atacul de panică.

Tratament

La ora actuală, pentru tratarea atacului de panică avem la dispoziție trei opțiuni: prin terapie cu un psihoterapeut, prin medicație, doar la prescrierea unui medic psihiatru sau ambele. În psihoterapie, în cazul atacurilor de panică se pune accent pe sprijinirea pacientului în a înțelege problema pe care o are – de ce apare și mai ales cum se gestionează. La început este necesară o etapă de evaluare în care se identifică frecvența și severitatea simptomelor, situațiile evitate sau suportate cu dificultate și alte probleme asociate.

Din punct de vedere al intervenției în terapie, aceasta se face pe trei planuri: la nivel fiziolofic, la nivel de gândire și la nivel de comportament.

În terapie se învață diverse tehnici de relaxare – care vă pot ajuta să vă reduceți nivelul de activare a factorilor declanșatori ai atacurilor de panică. Cele mai folosite tehnici de relaxare sunt: relaxarea musculară progresivă, antrenamentul autogen, relaxarea prin respirație.

Încrederea în forțele proprii

Pe parcursul ședințelor de psihoterapie se va identifica modul în care se percep simptomele panicii, iar ulterior se vor deprinde rolul gândurilor în menținerea atacurilor de panică. În această etapă putem observa modul în care gândurile ne sunt distorsionate în atacurile de panică, iar terapeutul ne va învăța strategii de modificare a gândurilor care contribuie la menținerea atacurilor de panică.

Un pas important în terapie este identificarea situațiilor pe care le evitați și comportamentele de siguranță pe care le folosiți. În acest stadiu al terapiei se învață modalități adaptative de a face față acestor situații și, nu în ultimul rând, vă crește încrederea în forțele prorii.

Oricine poate să trăiască la un moment dat un atac de panică. Asta nu ne face slabi și e important de știut că nu este o boală. Important e să luăm măsuri în timp util și să schimbăm felul în care reacționăm la stimulii declanșatori. De multe ori e nevoie de sprijin pentru a putea depăși atacurile de panică și e bine de știut că, în terapie,- acestea se pot rezolva mult mai eficient.