Specialiştii din Japonia sunt în alertă de gradul zero după ştirea care anunţă că orice erupţie majoră a Muntelui Fuji ar provoca o ploaie de cenuşă atât de intensă încât întreaga reţea de transporturi din capitala Tokyo ar fi paralizată în decurs de trei ore.
Agerpres informează că aceasta este concluzia unui unui raport emis de o comisie guvernamentală din Japonia, citat marţi de Reuters.
Potrivit primelor simulări, chiar şi cantităţile mici de cenuşă ar face imposibilă circulaţia trenurilor de suprafaţă din capitala Tokyo, aflată o distanţă de circa 100 de kilometri nord-est de vulcan. Un alt efect de nedorit ar fi exercitarea presiunii asupra liniilor de înaltă tensiune.
Totodată, numai câţiva centimetri de cenuşă ar înfunda filtrele centralelor electrice, iar vizibilitatea ar scădea la zero. Toate acestea coroborate cu actualul context al epidemiei generate de Coronavirus ar putea instaura haosul în capitala Japoniei.
Primele scenarii arată că o erupţie de amploare a Muntelui Fuji ar putea continua două săptămâni, cu toate că acesta a erupt ultima oară în urmă cu peste 300 de ani. Muntele Fuji este activ şi ocazional trece prin perioade de activitate care produc chiar şi câteva sute de seisme pe lună, motive arhisuficiente pentru ca autorităţile nipone să fie în alarmă de gradul zero.
„Trebuie luate măsuri atât pentru intervenţii de urgenţă cât şi pentru recuperarea pe termen lung. Trebuie luate măsuri acum; a aştepta până la momentul unei erupţii va fi prea târziu”, a scris profesorul emerit al Universităţii din Tokyo şi directorul comisiei Toshitsugu Fujii, în raportul publicat marţi.
Amintim că Japonia este una dintre ţările cu cea mai intensă activitate seismică şi este afectată frecvent de cutremure şi erupţii vulcanice; în acest sens, chiar în urmă cu 6 ani Japonia suferea cel mai grav dezastru vulcanic în peste 90 de ani, când un vârf pe care se aflau numeroşi excursionişti a erupt fără niciun avertisment, omorând 63 de persoane.
În Ţara soarelui răsare există 110 vulcani activi, dar cercetătorii susţin că bugetul pentru monitorizarea lor a fost întotdeauna mai mic decât cel pentru cutremure.
Recomandările noastre
