Sindicaliştii din cultură afiliaţi la Blocul Naţional Sindical (BNS) încep, de astăzi, protestele în stradă împotriva felului în care au fost trataţi de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), manifestări pentru care au aprobare timp de o lună şi jumătate. În ţară, acţiunile de protest se vor desfăşura în faţa sediilor prefecturilor, iar la Bucureşti vor fi pichetate sediul Guvernului şi cel al Ministerului Culturii.
Pe lângă cele patru federaţii din ramura Cultură afiliate la BNS – Uniunea Sindicatelor din Ramura Cultură (USRC), Federaţia Artiştilor Interpreţi din România (FAIR), Uniunea Sindicatelor din Instituţiile de Spectacole (USIS) şi Federaţia Sindicatelor din Bibliotecile din România (FSBR) – care ies astăzi în stradă, un protest similar este organizat şi de membrii Federaţiei Sindicatelor din Cultură, din cadrul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), care vor susţine un miting în faţa sediului Ministerului Culturii.
La această federaţie sindicală este afiliat şi Sindicatul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, aflat de bună vreme într-un conflict dur cu directorul instituţiei, Răzvan Ioan Dincă. Pe data de 20 februarie 2009, Federaţia Sindicatelor din Cultură a înaintat, de altfel, la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul nr. 1601/2/2009, acţionând în instanţă Normele de aplicare a Legii instituţiilor de spectacol (transformate, „pe şest”, în 28 decembrie 2008, în HG nr. 1672/2008) – „mărul discordiei” dintre sindicalişti şi guvernanţi – şi solicitând drepturile negociate la întâlnirile de anul trecut cu reprezentanţii MCC. După perioada de 30 zile de contencios administrativ, artiştii speră să obţină, pe durata desfăşurării procesului, blocarea în instanţă a aplicării mult-discutatelor „norme”.
Membrii BNS – care se declară „extrem de dezamăgiţi de atitudinea ministrului Culturii”, Theodor Paleologu, în care le e imposibil să găsească „un partener de dialog real” – cer astăzi, în primul rând, suspendarea în regim de urgenţă a HG 1672/2008, privind evaluarea şi remunerarea personalului din instituţiile de spectacol, pe lângă soluţionarea problemelor majore cu care se confruntă Biblioteca Naţională a României şi promovarea proiectului agreat de Ministerul Culturii cu partenerii sociali.
Principalul lucru pe care îl reproşează criticii acestor Norme, transformate acum în HG, este faptul că ele ar transforma actualele teatre naţionale în simple „teatre de proiect”, distrugând instituţiile tradiţionale de spectacol. „Veţi avea o reacţie oficială de la MCCPN în câteva zile. Am avut nevoie de timp să ne informăm, să vedem despre ce este vorba şi să solicităm opinii şi soluţii. Astăzi am avut o întâlnire cu liderii de sindicat, utilă şi fructuoasă, dar din păcate nu mai pot opri protestele”, ne-a spus Mircea Staicu, proaspătul secretar general interimar al MCCPN.
Iniţiatorul documentului aflat în dispută este fostul secretar de stat în MCC Demeter Andras Istvan (în prezent, consilier personal al lui Paleologu) şi tot el va decide – conform reprezentanţilor FSC –, din partea MCC, cum se vor pune urgent în aplicare contestatele norme, în pofida numeroaselor negocieri de care nu s-a ţinut, până la urmă, cont. „România pe perioada regimului anterior, nu a făcut altceva decât să creeze aceste fabrici şi uzine numite teatre şi filarmonici, care, de-a lungul anilor, şi-au găsit toate formele şi ocaziile de a se mumifica, de a se pietrifica. (...) Astfel că am găsit o cale de echilibru, pe de-o parte protejând valorile formate deja în aceste instituţii, pe de altă parte creând alternativa autodezmembrării sistemului”, îşi justifica mai de mult punctul de vedere secretarul de stat Demeter.
Pe de altă parte, deşi a ocupat timp de ani buni funcţii înalte în Ministerul Culturii, Demeter Andras Istvan negociază, conform surselor EVZ, şi un contract cu Opera Naţională Bucureşti (ONB), pentru o sumă mai mare decât majoritatea angajaţilor simpli. Demeter mai are un contract de actor, pe drepturi de autor, la Teatrul de Operetă (unde joacă Părintele Lorenzo în „Romeo şi Julieta”).
Ambele instituţii sunt direct subordonate Ministerului Culturii, care le finanţează din banii de la buget, astfel încât situaţia consilierului Demeter ar putea fi considerată, de către „răuvoitori”, una de conflict de interese. „Sunt în discuţii cu Opera în ce priveşte un contract de colaborare pentru fructificarea cunoştinţelor mele şi a experienţelor mele în domeniul managementului cultural şi al funcţionării instituţiilor de spectacol. Nu există niciun fel de incompatibilitate cu statutul meu actual, de consilier al ministrului”, ne-a declarat Demeter.