Armistiţiu fragil în războiul salariilor profesorilor

Profesorii merg astăzi la clase, însă teza la română se amână pentru joi. Ceilalţi sindicalişti şi-au făcut deja un calendar al protestelor.

Sezonul grevelor anunţat de sindicalişti se amână, după acordul par ţial încheiat aseară între guvernanţi şi profesori. Astfel, teza unică la limba şi literatura română - programată iniţial pentru astăzi - va fi susţinută joi, iar sindicaliştii din învăţământ se vor întâlni, din nou, miercuri pentru a lua o decizie în privinţa anunţatei greve.

Pentru a calma spiritele, preşedintele Traian Băsescu şi-a recunoscut vina de a fi promulgat legea salarizării profesorilor. Nemulţumiţi de îngheţarea salariilor, sindicaliştii din celelalte domenii au anunţat totuşi că vor declanşa protestele la sfârşitul acestei luni. Politicienii vor avea de furcă fix înaintea alegerilor europarlamentare: „Cartel Alfa” anunţă că membrii săi îşi vor întrerupe activitatea pentru 15 minute, pe 5 iunie.  PACT CU MINISTERUL

Greva dascălilor se amână „până la noi ordine”

Cu toate că nu au obţinut decât promisiuni după întâlnirea de ieri cu ministrul educaţiei Ecaterina Andronescu şi cu ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, liderii sindicatelor din învăţământ au hotărât să suspende greva generală programată pentru ziua de azi, când trebuia să se desfăşoare şi teza unică la limba şi literatura română. Elevii de clasa a VII-a şi a VIII-a vor susţine acest examen joi, 7 mai, conform declaraţiilor ministrului Ecaterina Andronescu.

„Am considerat că toţi copiii au stat în aşteptare, s-au deconectat şi nu este indicat să-i anunţăm abia la această oră (ieri, ora 18.30 - n.r.) că vor da mâine teză”, a explicat Andronescu amânarea. Liderii sindicali nu sunt atât de siguri în privinţa datei tezei şi ameninţă că dacă nu vor cădea la o înţelegere cu reprezentanţii guvernului, la întâlnirea de miercuri, vor continua boicotarea examenelor.

Promisiuni „subţiri”

După aproape şapte ore de negocieri, sindicaliştii s-au înmuiat la oferta făcută de Andronescu. „Bugetul Ministerului Educaţiei asigurat de Ministerul de Finanţe nu va afecta nivelul veniturilor salariale, la nivelul ministerului. Ca urmare a solicitării federaţiilor sindicale, vom constitui o comisie de monitorizare a modului în care au fost cheltuiţi şi vor fi cheltuiţi banii de investiţii. În următoarele două zile vom definitiva, împreună cu partenerii sociali, principiile şi calendarul privind descentralizarea, în aceste documente vom scrie în mod expres menţinerea titularizării în sistemul naţional de învăţământ”, a promis ministrul educaţiei.

În ceea ce priveşte mărirea lefurilor dascălilor, Andronescu va susţine introducerea acestei reglementări în legea salarizării unice, dar abia pe 30 iunie se va hotărî un calendar al aplicării majorării. Sindicaliştii şi-au „tradus” nehotărârea grevei, considerând-o „un timeout” până când guvernul le va da garanţia că vor primi banii ceruţi. „Faptul că am luat decizia amânării este o lecţie pentru actualii guvernanţi, le-am arătat că în aceste momente grele putem fi mai raţionali decât ei”, a explicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicale „Spiru Haret”. Băsescu îşi asumă „eroarea” Tot ieri, preşedintele Traian Băsescu şi-a asumat public nerespectarea promisiunii de majorare a salariilor în toamna trecută. „Îmi asum alături de toată clasa politică eroarea promulgării acestei legi”, a repetat de trei ori şeful statului. A avut însă şi o justificare: “La ora la care era promulgată, nimeni nu anticipa efectele crizei”. Pentru a-i tempera pe protestatari, Băsescu a încercat să-i convingă că disputa politicieni-profesori nu trebuie transformată într-una dintre cadrele didactice şi respectiv elevi şi părinţi.

“Aceste acţiuni de protest sunt rezultatul unor decizii ale clasei politice şi nu al unor decizii ale elevilor şi profesorilor. Nu trebuie să transformăm elevii în victime ale acestei crize. Rugămintea mea este să nu se transforme dreptul constituţional la grevă într-un drept de a afecta negativ vieţile a sute de mii de copii”, a spus preşedintele. (A contribuit Anca Simina)  CALENDARUL PROTESTELOR Europarlamentarele, noua ţintă a sindicaliştilor

Bugetarii din celelalte domenii păstrează însă programul protestelor. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a stabilit, ieri, un calendar, care se întinde până la sfârşitul lunii iunie şi in clude atât o grevă generală de 15 mi nu te, cât şi proteste de stradă şi trimiterea de scrisori şi e-mailuri către guvernanţi. Bugetarii afiliaţi grupării sindicale „Sed Lex” menţin greva japoneză de astăzi, chiar dacă profesorii au suspendat protestele. Şi bugetarii afiliaţi Blocului Na ţional Sindical sunt aşteptaţi, conform unui calendar stabilit la începutul lunii aprilie, la un marş şi un miting de protest în Capitală pe 14 mai.

Greva generală organizată de „Cartel Alfa” se va desfăşura înaintea alegerilor europarlamentare, pe 5 iunie, între 9.00 şi 9.15, în unităţile în care sunt angajaţi membrii de sindicat. Bugetarii din toate sectoarele sunt aşteptaţi să iasă în stradă între 20 mai şi 20 iunie. Finalul protestelor va fi marcat de un amplu miting şi de un marş organizat în Capitală, la sfârşitul lunii iunie. Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele CNS „Cartel Alfa”, a cerut demisia mai multor membri ai actualului guvern, respectiv ministrul transporturilor, Radu Berceanu, ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, ministrul muncii, Marian Sârbu, ministrul economiei, Adriean Videanu, precum şi cel al educaţiei, Ecaterina Andronescu. PE TIMP DE CRIZĂ 40.000 de români, cu ajutor de şomaj în Spania

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi instituţia omologă din Spania au semnat, ieri, un acord bilateral care să favorizeze întoarcerea organizată a românilor care sunt fără loc de muncă sau se află în pericolul de a rămâne şomeri în peninsula iberică. Conform date lor de la Minis terul Muncii şi Imigraţiei din Spania, aproximativ 720.000 de români locuiesc legal acolo. 254.000 dintre rezidenţi plătesc taxe statului spaniol, iar în jur de 70.000 sunt şomeri.

Dintre aceştia, 41.000 primesc ajutorul de şomaj în valoare maxi mă de 850 de euro lunar, cel mult doi ani, în funcţie de perioada cotizaţiei la buget. Ministrul spaniol al muncii, Celestino Corbacho, a spus că românii care primesc acum indemnizaţia de şomaj nu se pot întoarce în România pentru că ar pierde aceşti bani. Acordul semnat între cele două state îşi propune să faciliteze întoarcerea voluntară în România a celor care nu mai au loc de muncă în Spania, prin asigurarea tuturor informaţiilor legate de piaţa muncii din ambele state.

Oficialul spaniol a mai declarat că nu se doreşte alungarea românilor din Spania. A adăugat însă că nu le garantează celor care ajung acum în Spania că şi-ar putea găsi un loc de muncă, întrucât ibericii se confruntă cu cea mai ridicată rată a şomajului din Europa: 17,4%.

CITIŢI ŞI:

GREVA SE SUSPENDĂ, TEZA SE SUSŢINE JOI

Bacalaureatul nu mai este unic

Băsescu îşi asumă greşeala majorării salariilor profesorilor