Armata României organizează slujbe de pomenire, în toate unitățile militare,pentru mareșalul Constantin Prezan, la 75 de ani de la moartea acestuia. A fost cel mai înalt lider militar român, care a comandat bătăliile de legendă de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja şi Oituz, ce au schimbat soarta Primului Război Mondial.

La împlinirea a 75 de ani de la trecerea la cele veșnice a mareșalului Constantin Prezan, luni, 27 august, de la ora 9.00, în toate unitățile militare ale Armatei României vor fi organizate ceremonii de comemorare. În memoria celui mai înalt lider militar român pe timpul Primului Război Mondial, vor fi oficiate slujbe religioase de pomenire, înaintea cărora, în bisericile și capelele militare, vor fi trase clopotele.  În cadrul ceremoniilor, va fi evocată personalitatea mareșalului Constantin Prezan. Transmite Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Mareșalul Constantin Prezan a fost cel care și-a asumat, din calitatea de șef al Marelui Cartier General, coordonarea planului Campaniei din 1917, în care au fost purtate bătăliile de pe frontul din Moldova,  de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja şi Oituz, intrate în legendă prin deviza care i-a însuflețit pe ostașii români –„Pe aici nu se trece!”.

Născut la 27 ianuarie 1851 la Sterianul de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, Ilfov, în prezent judeţul Dâmboviţa, Constantin Prezan a urmat Şcoala fiilor de militari din Iaşi, Şcoala de ofiţeri din Bucureşti (1887-1880), Şcoala specială de artilerie şi geniu, arma geniu (1881-1883), Şcoala de aplicaţie de artilerie şi geniu de la Fontainebleau, Franţa (1883-1886).

Ca militar de carieră, a urcat treptele ierarhiei militare, de la gradul de sublocotenent (obținut în anul 1880), până la cel de mareşal al României (la care a fost înălțat, din poziția de general în rezervă, în anul 1930).

Printre unitățile și marile unități comandate se numără:

·   Cetatea Bucureşti, 1896

·   Regimentul 7 „Racova” nr. 25  din Vaslui, 1901-1904

·  Brigada 13 Infanterie din Bârlad, 1904-1910

·  Divizia 10 Infanterie, 1910-1911

·  Divizia 7 Infanterie Infanterie, 1911-1914

·  Corpul 3 Armată, 1914

·  Corpul 4 Armată, 1915-1916

·  Armata a 4-a de Nord, 15 august- 9 noiembrie 1916

·  Grupul de Armate „Prezan”, noiembrie-decembrie 1916

· Șef al Marelui Cartier General al Armatei României, decembrie 1916 - aprilie 1918 și noiembrie 1918 - aprilie 1920

După trecerea în rezervă, în anul 1920, Constantin Prezan a deținut demnitățile de senator de drept pe toată perioada vieții, membru al Consiliului de Coroană al României și membru de onoare al Academiei Române.

La 25 octombrie 1930, s-a desfăşurat, la Sighişoara, pe timpul manevrelor regale, ceremonia de înălţare  la  înalta demnitate de mareşal al României, conferită de regele Carol al II-lea, pe baza legii din 14 iunie acelaşi an.

A fost decorat cu numeroase distincţii şi medalii ale statului român şi ale unor state străine:„Steaua României”, clasa a V-a (1896); „Mihai Viteazul”, clasa a III-a (1916), clasa a II-a (1917), clasa I (1920); ''Hohenzollern'', clasa a II-a; „Tacova” a Serbiei, în grad de comandor (1896); „Sf. Ana” a Rusiei, în grad de comandor (1896); „Coroana Regală” a Germaniei, clasa a II-a (1897); „Alexandru” a Bulgariei, în grad de comandor (1897).

În data de 12 februarie 1937 regele Carol al II-lea i-a conferit mareşalului Constantin Prezan colanul Ordinului „Carol I”, una dintre cele mai înalte decoraţii ale statului român.

La 27 august 1943, mareşalul Constantin Prezan s-a stins din viaţă la Schinetea, în județul Vaslui, unde a și fost înmormântat alături de  soţia sa, Olga Elena, decedată cu numai câteva luni înainte.