Moţii sunt o comunitate încercată de istorie şi natură. Dar muzica i-a însoţit pas cu pas pe locuitorii din Apuseni, i-a învăţat ce înseamnă lege şi, apoi, le-a dat dreptul să grăiască liber. Evz.ro vă propune o excursie auditivă în lumea muzicii care nu depinde de studiouri şi instrumente complicate, ci de sufletul şi devotamentul unor artişti adevăraţi.
Când ai parte de o comunitate izolată, ai toate şansele să dai de muzică tradiţională în adevăratul sens al cuvântului. În acest material, realizat cu sprijinul Uniunii Munţii Apuseni, veţi descoperi un instrument aparte, tulnicul, şi un mare artist al prezentului, Mihai Bâlc, un om care ne arată ce muzică răsuna în Apusenii secolelor trecute.
În titlul materialului, pomeneam de muzica-lege. Ne refeream la o populaţie care a trăit în Apuseni înainte de Hristos, mai exact agatârşii. Scitoagatârşii geto-daci, aşa cum îi menţionează Herodot, erau oameni înstăriţi, care purtau mult aur şi locuiau în preajma Roşiei Montane, zonă cunoscută pentru bogăţia în resurse aurifere. Această populaţie îşi avea legile în versuri şi le cântau ca să le ţină minte.
Se pare că tradiţia muzicală a zonei a început atunci şi s-a amplificat continuu. Călătorim peste secole şi ajungem tocmai la momentul 1848, când apărea celebrul "Marşul lui Iancu". Cântecul a fost interzis ulterior, dar moţii s-au folosit de un şiretlic pentru a fenta legile: ei au introdus marşul în cântecele lor de nuntă.
Tulnicul răsună pe Muntele Găina
Tulnicul nu ţine cont de timp, ci de regulile care s-au păstrat peste ani. Cântările, chemările şi cântecele de tulnic unt interpretate de o singură tulnicăreasă. Mai multe astfel de artiste pot interpreta o melodie pe tonuri, cu un singur tulnic solist. Asta pentru că fiecare tulnic are un sunet aparte, care depinde de lungimea tulnicului şi de calitatea lemnului din care e "croit". Când vei vedea două tulnicărese care cântă în acelaşi timp, atunci trebuie să ştii că ele au tulnic
Dar, ca să continuăm călătoria în timp, mergem la mijlocul secolului XX, pentru a o întâlni pe formidabila Maria Ana Gligor (foto), o ţărancă din Apuseni care a devenit, în timp, o ambasadoare a tradiţiilor româneşti în lume. Mai exact, în 1995, a participat la un festival folcloric din Belgia, uimind asistenţa cu sunetele surprinzătoare care ieşeau din greoiul instrument, dar şi cu costumele sale populare, ţesute la străvechiul război de lemn. Dar poate cel mai bun lucru produs de Maria Gligor este înfiinţarea grupului de tulnicărese "Apusenii", pas reuşit în 2001, în comuna Câmpeni. Dacă vă e dor de tulnic sau dacă încă nu îl cunoaşteţi, tulnicăresele Apusenilor vă aşteaptă, an de an, la celebrul Târg de Fete de pe muntele Găina, ţinut de ziua Sfântului Ilie, 20 iulie.
În acest an, în săptămâna serbărilor de pe muntele Găina, Muntele Dragostei, Uniunea Munţii Apuseni va deschide primul atelier internaţional de muzică tradiţională în care tulnicarii moţi vor fi puşi faţă în faţă cu buciumul elveţian şi, în urma unei selecţii naţionale, câteva zeci de tineri din toată ţara vor învăţa să cânte la tulnic. (A contribuit Oana Sav, reprezentant al Uniunii Munţii Apuseni) Mihai Bâlc, omul-tradiţie
Într-o vale cunoscută de oamenii locului drept "Hoanca lui Timofie", locuieşte un fost învăţător al multor generaţii de copii din satele Răchiţele şi Mărişel. Bătrânul cântă la cetera exact cum se cânta în Apusenii secolului XX. Se pare, însă, că tocmai asta l-a aruncat în anonimat, deoarece unii artişti din zonă au încercat şi reuşit să îl izoleze de marele public pe acest artist.
Omul s-a apucat de apicultură şi face o miere de lingi borcanul, după cum îl laudă cei din zonă. Răzvan Roşu, un fost elev al bătrânului, crede că "Mihai Bâlc reuşeşte să prezinte folclorul moţesc dinainte de introducerea taragotului, în anii 1920. Atât ponturile vechi pe care le execută la teceră (la Mărişel la vioară nu se spunea pe vremuri ceteră, ci teceră), cât şi armonia cântecelor, te transpun fără să vrei într-o lume de mult apusă.
Evz.ro vă prezintă o melodie a "rapsodului de pe hoancă", care şi acum învaţă tinerii adevăratul folclor al Apusenilor. Puteţi asculta melodia, accesând fişierul multimedia ataşat articolului. (A contribuit Răzvan Roşu)
Filmul Tulnicul