Evenimentul Zilei > Economie > Apelul oamenilor de afaceri pentru o Românie mai puternică. Economia, la firul ierbii
Apelul oamenilor de afaceri pentru o Românie mai puternică. Economia, la firul ierbii

Apelul oamenilor de afaceri pentru o Românie mai puternică. Economia, la firul ierbii

Confederaţia Naţională a Patronatului Român (CNPR) lansează un apel în care subliniază necesitatea menţinerii obiectivului de adoptare a monedei euro în anul 2015.

CNPR consideră ca menţinerea obiectivului de adoptare a monedei euro în 2015 reprezintă un program important penru mediul de afaceri. Pentru realizarea unui consens naţional şi predictibilitatea acţiunilor BNR şi ale Ministerului de Finanţe, oamenii de afaceri cer adoptarea unui plan de acţiuni economice şi tehnice care să transparentizeze şi să concretizeze declaraţiile politice.

EVZ vă prezintă sugestiile oamenilor de afaceri, cuprinse într-o declaraţie transmisă presei.

  • România trebuie să adere la moneda euro în condiţiile alinierii activităţii companiilor româneşti la productivitatea medie realizată în ţările membre ale Uniunii Europene.
  • Guvernul trebuie să utilizeze dialogul social pentru a dezbate şi adopta reglementări menite să asigure întreprinderilor româneşti condiţii de operare similare cu cele din alte ţări europene, în primul rând prin reducerea birocraţiei, informatizarea cât mai puternică a relaţiei stat-companie, precum şi introducerea a noi instrumente de finanţare a afacerilor prin creşterea capacităţii de acţiune a CEC, Eximbank, respectiv prin capitalizarea semnificativă a acestora.
  • Este necesară reconfirmarea explicită şi asumată, la nivelul Consiliului European a unicităţii îndeplinirii criteriilor de la Maastricht, ca un criteriu de adoptare a monedei euro, pentru a evita tratarea discriminatorie a României, aşa cum este cazul admiterii în spaţiul Schengen.
  • BNR şi Ministerul de Finanţe trebuie să evalueze şi să prezinte public, în România şi la Bruxelles, care sunt costurile suportate de România în susţinerea monedei euro. Trebuie evaluate cel puţin costurile suplimentare generate de creşterea nejustificată a riscurilor, cauzată de evoluţiile negative ale economiilor unor ţări din zona euro, din sudul Europei.
  • Liderii europeni trebuie să ţină seama în deciziile lor de importanţa stimulării mediului de afaceri în primul rând prin crearea de noi locuri de muncă.

Reforme structurale şi consolidare fiscală

  • Trebuie continuat procesul de evaluare, reglementare şi aplicare a unor reforme structuturale menite a îmbunătăţi funcţionarea sistemelor publice şi reducerea birocraţiei, reducerea drastică a fiscalităţii şi mai ales a parafiscalităţii
  • Necesitatea utilizării resurselor partenariatelor public-private, aplicate transparent, la nivel local şi naţional, ca soluţie pentru implicarea mediului de afaceri în rezolvarea unor priorităţi ale comunităţilor locale sau a unor obiective naţionale.
  • Implicarea mai amplă a organizaţiilor patronale în derularea unor programe gestionate de instituţii bugetare, în domenii ca cele social, muncă, şomaj, reinserţie pe piaţa muncii, educaţie etc.
  • Creşterea credibilităţii măsurilor de reformă şi îmbunătăţirea guvernanţei
    Informatizarea activităţii institutiilor publice, asigurarea portabilităţii bazelor de date, reducerea drastică a numărului de documente pe suport de hârtie solicitate nejustificat companiilor, reducerea numărului plăţilor reprezintă domenii concrete unde se impune o îmbunătăţire substanţială a activităţii instituţiilor publice.
  • Este nevoie de transparenţă în construirea bugetului de stat, finanţarea explicită a unor politici publice, substanţializate prin planuri de acţiune clare şi măsurabile.
  • Este necesară realizarea unor audituri financiare independente care să verifice eficienţa cheltuirii banilor alocaţi prin buget instituţiilor publice, respectiv unor programe publice majore. O importantă masură de transparentizare a activităţii instituţiilor publice o poate constitui publicarea rapoartelor de audit independent.
  • Cresterea importanţei guvernanţei la nivelul UE, începând cu statele din zona euro, incluzând state precum România (semnatară a pactului Euro+).
  • Aceasta poate fi benefică, în condiţiile în care vor fi aplicate simultan atât restricţii financiare, cât şi programe de dezvoltare coerentă şi integrată a economiilor implicate în acest proces de Guvernanţa Europeană. Asumarea continuă de obligaţii costisitoare trebuie dublată de programe europene autentice şi efective de integrare şi convergenţă a economiilor implicate în acest proces de consolidare economică.

Consolidarea pieţei unice şi necesitatea creşterii economice

  • Se menţine o asimetrie în defavoarea României privind principiile ce stau la baza conceptului de "piaţă unică", România fiind defavorizată prin costurile ridicate ale finanţării activităţii companiilor, ca şi prin creşterea rapidă a costurilor pentru energie şi combustibili, înainte de a dispune de resurse financiare necesare modernizării unor procese tehnologice.
  • Creşterea economică durabilă este unica soluţie de realizare a convergenţei economice a României către nivelul mediu european. Inovarea şi producţia de bunuri cu valoare adăugată generate de companiile româneşti constituie garanţia creării de locuri de muncă stabile şi cresterii constante, sustenabile a avuţiei naţionale.
  • Creşterea substanţială a investiţiei în educaţie, inovare şi promovare a noilor industrii generate de viitoarea societate bazată pe cunoaştere.
  • Este necesară creşterea mobilităţii forţei de muncă la nivel naţional şi la nivelul UE, considerând inacceptabilă menţinerea unor bariere artificiale ce împiedică libera circulaţie a persoanelor la nivelul UE.
  • CNPR sustine importanţa pentru România a dezvoltării serviciilor transfrontaliere, prin cunoaşterea şi valorificarea libertăţilor şi drepturilor conferite de Directiva Serviciilor.
Publicat in categoriile: Economie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News