Dacă nu vom trece la moneda europeană peste 5 ani, va trebui să ne aşteptăm la rate mai mari la bancă. În schimb, dacă reuşim aderarea, alte riscuri pândesc populaţia României.
Leul va rămâne şi după 2015 moneda României, cred oamenii de afaceri din ţară, după ce Comisia Europeană a publicat raportul de convergenţă. În aceste condiţii, întârzierea aderării la Euroland se traduce la români prin rate mai mari, mai puţine locuri de muncă, în principiu costuri ridicate.
„O bună parte dintre oameni vor avea probleme financiare, dar şi băncile, dacă ne referim la creditare. Cu toate acestea, dacă ducem grija oamenilor şi nu a economiei naţionale, ar trebui să implementăm legea falimentului personal”, ne-a declarat Matei Păun, managing partner la BAC Investment Bank.
Deşi este de acord că mulţi vor avea de suferit de pe urma unei astfel de măsuri, consideră că trebuie create premisele unei relansări economice. Acesta spune că ratarea ţintei pentru aderare are şi puncte bune, dar şi rele. Per total, va trebui să ne aşteptăm la costuri de finanţare mai ridicate, fapt care se va vedea în credite, dar şi un acces pe pieţele internaţionale limitat. Mai mult, nici investitorii nu vor mai părea atât de interesaţi de România.
„Ca un prim avantaj, am putea profita de o devalorizare mai competitivă a monedei, dar şi de disciplina impusă de Frankfurt, dacă noi nu ne putem gestiona singuri”, mai spune specialistul în investiţii.
Tot ca un avantaj va putea fi văzut şi faptul că nu vor creşte cheltuielile pentru produse aşa cum s-a întâmplat în Grecia când aceasta a aderat la Zona Euro. Echivalarea nu s-a produs în totalitate, aşa că peste noapte unele produse au ajuns să fie de două- trei ori mai scumpe, în timp ce salariile au rămas la fel.
Va trebui să dăm 5 lei pentru un euro
În viziunea acestuia, o devalorizare competitivă ar însemna una constantă, pentru o perioadă de un an, în care moneda naţională să se deprecieze cu 20%. Asta ar însemna ca euro să ajungă la 5 lei.
„Dacă ţinem leul la un curs stabil, nu facem decât să avem importuri ieftine şi exporturi scumpe. Problema este că oamenii cu putere de decizie au o altă viziune”, mai spune el.
„Potrivit acestora, problema prioritară a României este inflaţia. Asta nu-i problema numărul 1 a ţării. În aceste condiţii nu avem şanse pentru 2015”, mai spune Matei Păun.
Pentru a ajunge să avem moneda europeană în 2015, guvernul va trebui să vadă această ţintă ca o prioritate naţională, crede Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. „Aderarea la termenul propus ţine mai mult de politicile guvernamentale decât de cele ale Băncii Naţionale a României”, spune oficialul BCR.
„O bună parte dintre oameni vor avea de suferit din cauza acestei ratări, dar şi băncile. Dacă ducem grija oamenilor, ar trebui să implementăm legea falimentului personal.“ MATEI PĂUN, specialist în investiţii ŢINTA EURO
Vasilescu: „Încă mai avem şanse la aderare”
Contrar spuselor reprezentanţilor mediului de afaceri, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, crede că încă mai avem şanse să trecem la euro peste cinci ani.
„Aş îndrăzni să spun că 2015 rămâne o ţintă reală. Acum principala noastră problemă este deficitul bugetar”, ne-a spus Vasilescu.
Ca o explicaţie pentru bila neagră pe care ne-a dat-o Comisia Europeană în Raportul de Convergenţă, Vasilescu exemplifică simplu: „Piaţa valutară este una stabilă. Şi preţurile sunt la fel. Nu am trecut de acest criteriu pentru că, deşi suntem stabili, nu ne încadrăm în ţinta propusă de UE”.
Trebuie să fim solidari
Dacă Vasilescu consideră că măsurile de austeritate anunţate recent de guvern sunt false priorităţi care ne rup de viitor, Lucian Croitoru, un alt reprezentant al BNR, spune că trebuie să fim solidari cu soluţiile identificate de autorităţi.
„Aderarea la zona euro în 2015 poate rămâne un obiectiv fezabil, cu condiţia ca poporul român, în toate straturile sale, să nu se opună reformnelor necesare. Dacă nu, nu este fezabil”, a spus Croitoru. Potrivit lui, am reuşit să facem schimbări doar în contextul unor obiective mari.
BINE
Zona euro vine cu oportunităţi
- Odată intraţi în zona euro, ne putem gândi la ceva mai multe oportunităţi pentru economie. Una ar fi investitorii străini pentru care România va reprezenta, din nou, o ţintă atrăgătoare. Acestora le va creşte gradul de încredere în ţara noastră.
- Mai mult, siguranţa cursului va anula practic riscul valutar. Euro ca monedă naţională ne va aduce şi o îmbunătăţire a fluxului monetar.
- Atragerea mai uşoară a banilor din afară ţării va avea şi ea beneficiile ei odată cu aderarea. La fel şi când vorbim de turism.
RĂU
Ratarea ne va costa scump
- Dacă nu vom avea şansa să intrăm în Euroland în 2015, ne putem aştepta la creşteri semnificative ale finanţării şi implicit a ratelor. Deprecierea monedei va face ca multe cheltuieli pe care majoritatea populaţiei le are în valută să devină greu de suportat.
- Nu vom putea beneficia de corelarea preţurilor cu restul ţărilor din zonă care au deja moneda europeană. Deficitul de imagine pe care îl vom avea odată cu aceasta ne va îndepărta şi mai mult de restul Europei.