„Egalitatea de gen este din ce în ce mai îndepărtată: dacă lucrurile nu se schimbă, mai avem devoie de alţi 300 de ani”, a avertizat secretarul Națiunilor Unite, Antonio Guterres, în timpul Adunării Generale în vederea Zilei Internaționale a Femeii din 8 martie.
O imagine sumbră în ceea ce privește viitorul şi mai ales progresul din ultimele decenii al drepturilor femeilor în lume.
Guterres a enumerat o serie de probleme critice pentru care situația globală nu se îmbunătățește, ci, dimpotrivă, se înrăutățește: mortalitatea maternă, excluderea fetelor de la școală, persoane care au grijă de membri ai familiei şi cărora li se refuză un loc de muncă, fete constrânse să se căsătorească foarte devreme, scrie rainews.it.
În special, Guterres a subliniat condițiile îngrozitoare din Afganistanul condus de talibani, unde „femeile și fetele au fost eliminate din viața publică”, dar nu a menționat Iranul, țară expulzată în decembrie anul trecut de Comisia ONU pentru Statutul Femeii, tocmai din cauza represiunii violente a protestelor femeilor.
Cu toate acestea, există multe locuri în lume în care „drepturile sexuale și reproductive ale femeilor sunt în declin”. „Secole de patriarhat, discriminare și stereotipuri au creat un decalaj uriaș de gen în știință și tehnologie”, a adăugat Guterres, citând ca exemplu faptul că femeile reprezintă doar 3% dintre câștigătorii Premiului Nobel în aceste domenii.
Guterres a cerut o „acțiune colectivă” globală din partea guvernelor, a societății civile și a sectorului privat pentru a oferi o educație care să răspundă exigenţelor genului, pentru a îmbunătăți formarea competențelor și a investi mai mult în „reducerea decalajului digital de gen”.
”Un război tăcut împotriva femeilor”
Așa a fost definit fenomenul feminicidului de Institutul Mediteranean de Jurnalism de Investigație (MIIR) din Atena, într-un sondaj recent publicat în colaborare cu 17 publicaţii internaționale din European Data Journalism Network. Din datele care reies din analiza europeană, cel mai mult impresionează amploarea luată de aceste crime după pandemie, în special în Grecia, care a avut cea mai mare creștere anuală a feminicidelor (+187,5%), de la 8 episoade în 2020, la 23 depistate în 2021, dar şi în Slovenia, unde s-a înregistrat o creștere de 100% în 2020. Comparând datele din perioada pandemiei (doi ani) cu cele din 2019, se observă că şi în Germania și Italia s-au înregistrat o creștere semnificativă a fenomenului.
''Datele din țările europene sunt destul de asemănătoare, dar fenomenul feminicidelor din ultimii ani este mai resimțit în țările latine, unde sensibilitatea față de violența de gen este în continuă creştere, tot din motive socio-culturale'', spune Stefano Delfini, directorul serviciului de analiză penală al Direcției centrale de poliție penală, vorbind despre cele mai recente date italiene privind violența de gen, elaborate de Departamentul de Securitate Publică din MAI, care vor fi prezentate pe 8 martie, cu ocazia sărbătoririi Zilei Femeii.