Universul nostru ar putea avea ca pereche un anti-Univers, format din antimaterie, care a luat nastere in momentul Big Bangului, insa cu sageata timpului in directie opusa timpului din Universul nostru. Aceasta teorie a fost propusa la Perimeter Institute in Canada si are pretentia de a explica inclusiv materia intunecata.
Universul nostru este dominat de materie, adica cea formata din particule precum electronii, protonii si neutronii, cu o directie a timpului inexorabila dinspre trecut spre viitor, un Univers in care insa, se pare, exista cantitati uriase de materie si energie intunecate. Acest Univers a luat nastere acum aproape 14 miliarde de ani, in urma Big Bangului, o singularitate din care, in urma fluctuatiilor cuantice, a fost creata o „supa” foarte calda de particule. De atunci Universul a „crescut”, prin expansiunea acestuia, ceea ce a dus la racirea lui si la formarea structurilor pe care le vedem astazi, precum stele, planete, galaxii si chiar si noi.
La ora actuala insa exista o serie de enigme pe care fizica moderna inca nu le-a explicat; printre acestea se numara si misterul disparitiei antimateriei din Univers dar si cel al prezentei materiei intunecate. Misterul disparitiei antimateriei este legat de faptul ca in momentul Big Bangului se crede ca ar fi luat nastere o cantitate de antimaterie (antiparticule) egala cu cea de materie – unde este insa aceasta antimaterie? Cel al materiei intunecate are de-a face cu faptul ca materia vizibila din galaxii, precum stelele, are o viteza de rotatie generata de forta gravitationala mai mare decat cea datorata doar materiei vizibile – ar trebui atunci sa se gaseasca in Univers o forma de materie „invizibila” (care nu emite lumina) care exercita insa atractie gravitationala.
Iata ca Neil Turok impreuna cu Latham Boyle de la Perimeter Institute, Ontario, Canada, au propus o noua teorie in care rezolva ambele mistere printr-o ipoteza curajoasa: in momentul Big Bangului au luat nastere doua Universuri. Unul este cel in care ne aflam noi, celalalt, un anti-Univers format din antimaterie, este separat de al nostru intrucat timpul curge in directie opusa. Aceasta teorie se bazeaza pe conservarea unei simetrii fundamentale in fizica, simetria CPT. Aceasta simetrie ne spune ca o lume formata din antiparticule in care timpul merge inapoi si spatiul este precum intr-o oglinda, ar trebui sa aiba caracteristici asemanatoare cu lumea noastra, cea formata din particule, cu timpul care merge „inainte” si spatiul pe care-l vedem.
Teoria propusa de Turok este inca in faza initiala, multe detalii lipsesc, motiv pentru care a avut de luptat pentru a publica articolul in care expune aceasta teorie in revista Physical Review Letters.
Modelul propus in Canada are un ulterior avantaj: explica materia intunecata din Universul nostru. Aceasta ar fi compusa di asa-numitii neutrini sterili, cu masa foarte mare, de circa 500 de milioane de ori mai mare ca cea a protonului. Turok sustine ca ar exista inclusiv dovezi ale existentei acestor neutrini, intrucat ANITA (Antarctic Impulsive Trasient Antenna), un balon cu instrumente care zboara deasupra Antarcticii, ar fi masurat semnale care ar proveni de la particule cu masa compatibila cu cea prezisa de el petru neutrinii sterili.
Ar fi acest anti-Univers asemanator cu al nostru? Exista oare in acest anti-Univers un „anti-eu” care imi seamana? Nu neaparat, intrucat fluctuatiile cuantice ar putea face ca proprietatile acestui anti-Univers sa fie diferite fata de cele ale Universului nostru.
Teoria anti-Universului de la celalalt capat al Big Bangului a starnit o serie de discutii si controverse in comunitatea stiintifica. Multe detalii ale acestei teorii inca lipsesc si este prea devreme pentru a o sustine sau abandona. Neil Turok insusi este constient ca este mult de lucru pentru a-si convinge colegii ca moelul lui ar putea fi adevarat. Printre altele lipseste o teorie a gravitatiei cuantice, care sa explice cum a luat nastere din Big Bang atat Universul nostru cat si eventualul anti-Univers – aceasta teorie a gravitatiei cuantice, daca exista, este ca un fel de Sfantul Graal al fizicii moderne.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro