În Polonia, 25 din 51de eurodeputați sunt eurosceptici. De aceea Matteo Salvini s-a concentrat pe Polonia atunci când a pus bazele mișcării sale. Discuțiile de la Varșovia dintre Jarosław Kaczycski și Salvini, precum și de reprezentanți ai partidului spaniol Vox, au urmărit o potențială unificare a tuturor partidelor euro-eurosceptice. Dacă se va materializa unificarea celor trei partide eurosceptice, un astfel de grup nou poate deveni cea mai mare facțiune din Parlamentul European.

Germania și Italia fac jocurile

Următorul Parlament European va avea 751 de deputați deoarece se iau în considerare și locurile obținute în Marea Britanie, care participă la scrutinul comunitar. Potrivit sondajelor, popularii obțin 168 de locuri, iar socialiștii 146 de locuri.

În aceste condiții, ei nu pot forma o majoritate și va fi nevoie de sprijin din partea celei de-a treia formațiuni; aceasta ar putea fi grupul ALDE și En Marche, partidul lui Emmanuel Macron, care ar putea ocupa 105 locuri în legislativul european. Și Verzii sunt luați în discuție, însă aceștia sunt cotați cu un procent mai mic, de 51 de locuri.

În ceea ce privește euroscepticii, Alianţa Europeană a Popoarelor şi Naţiunilor, înființată de Matteo Salvini la Milano, în aprilie, obține 73 de locuri, iar Conservatorii și Reformiștii 57 de locuri.

Formațiunea lui Salvini i-a câștigat de partea lui pe euroscepticii din „Alternativa pentru Germania”, aflată pe locul patru în sondaje și va obține 11 locuri. În Germania, dintre cei 96 de eurodeputați, 19 sunt eurosceptici.

În Italia, Liga lui Salvini se clasează pe primul loc, cu 31,21 la sută și 25 de locuri în PE. Partide populiste puternice precum „Adunarea Naţională” al lui Marine Le Pen, FIDESZ al lui Viktor Orban sau formaţiunea „Lege şi Dreptate” din Polonia nu au acceptat să ia parte la demers. Salvini e însă optimist. Va continua discuţiile cu „Adunarea Naţională”, deoarece este convins că grupul lui va deveni cel mai numeros din forul european. „Avem obiectivul de a câştiga şi de schimba Europa”, a declarat Salvini.

În Italia, din 73 de eurodeputați 48 sunt eurosceptici.

Permutări în Franța

Săptămâna trecută, partidul lui Macron (foto), Le Republique En Marche era pe locul întâi în preferințele electoratului. În sondajul Politico de ieri, Alianța lui Salvini a trecut pe primul loc cu 23,24 la sută, adică 22 de locuri. 30 din 74 de europarlamentari francezi care au șanse să intre în PE sunt eurosceptici.

Vă prezentăm și alte țări în care crește numărul parlamentarilor eurosceptici: în Austria, 5 din 18 europarlamentari care vor face parte din legislativul comunitar sunt eurosceptici, în Olanda 10 din 26, 7 din 17 în Bulgaria, 4 din 13 în Finlanda, 6 din 13 în Slovacia, 7 din 20 în Suedia. În Spania, numărul eurodeputaților care sunt împotriva politicii UE se dublează la aceste alegeri: 11 din 54 de europarlamentari față de 5 la alegerile din 2014.

Sfârșitul marii coaliții

De la primele alegeri directe din 1979, Parlamentul European este în mod constant guvernat de o mare coaliție a Partidului Popular European Creștin-Democrat și socialiștii și democrații de centru-stânga.

Sondajele indică o scădere a sprijinului acestor fracțiuni în alegerile viitoare și pierderea majorității. În actualul parlament, coaliția are 54% din numărul locurilor, însă, potrivit sondajelor, sprijinul pentru aceste partide va scădea la 44%. Cea mai mare pierdere – aproape de 6-7% – îi va afecta pe socialiști care ar putea scădea la aproximativ 19%.

Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan a declarat, ieri, la o emisiune la Evenimentul zilei Tv, că euroscepticii sunt pe un trend crescător, dar nu reprezintă un pericol. „În viitorul PE, popularii și socialiștii nu vor avea majoritate absolută, ci va fi formată din trei grupuri. Verzii sau grupul ALDE+Macron. Va exista o majoritate pro europeană, dar negocierile, de vreme ce se poartă în trei, vor fi mai complicate. Euroscepticii vor avea un număr comparabil de mandate cu cel pe care îl au acum, poate un pic mai multe, dar nu mult mai multe. Euroscepticii nu au soluții, ei sunt mereu împotrivă la orice”, a spus Mureșan.

Sprijinul tot mai mare pentru euroceptici va mobiliza partidele proeuropene pentru acțiuni comune, de aceea ar trebui să ne așteptăm la o extindere a coaliției dintre liberali, ALDE Verzi. Însă, trebuie menționat clar că opțiunea unei coaliții largi schimbă centrul de greutate în UE față de euroregiuni și poate însemna o atitudine radicalizantă față de Polonia, Ungaria și alte state din Europa Centrală cărora li se reproșează încălcarea statului de drept.

 

Scădere bruscă a încredererii românilor în UE

Până în 2017, în România curentul euro-sceptic era izolat, însă în octombrie, anul trecut, sondajul Eurostat arăta că doar 49% dintre români considerau că apartenența la UE e un lucru bun. În doar câteva luni, încrederea românilor în instituțiile europene a scăzut cu zece procente. De la începutul acestui an, discrepanțele dintre București și Bruxelles s-au accentuat.

Încă activează în PE un europarlamentar român, Laurențiu Rebega, care a cochetat cu formațiuni europe eurosceptice, dar acțiunile lui nu au prins și în țară. Acesta a format un partid, Forța Națională, pe care l-a abandonat și a trecut la Pro România.

Potrivit sondajului Politico.eu, publicat ieri, niciunul din cei 32 de europarlamentari nu este eurosceptic.

Același sondaj arată că doar cinci partide vor intra în Parlamentul European. Locul întâi este ocupat de PSD cu 9 locuri; urmează PNL cu 8 locuri, Alianța PLUS-USR 7 locuri, ALDE și Pro România, fiecare cu câte 4 locuri.