Angajații din România riscă să muncească 11 ore pe zi, potrivit unei noi modificări din Codul Muncii. Salariatul trebuie să anunțe fiecare pauză pe care o are, dar și ora la care ajunge la locul de muncă. Aceste aspecte se negociază cu angajatorul.
Mulți români lucrează câte 11 ore pe zi, iar noua modificare din Codul Muncii spune că aceștia trebuie să-și cunoască drepturile și să știe și câte pauze trebuie să primească la locul de muncă.
Potrivit articolului 119 din Codul Muncii, angajatorul are obligația de a ține evidența orelor pe care le lucrează fiecare angajat. Acesta trebuie să țină cont de orele de începere și de terminare a programului. Informațiile vor fi trimise la Protecția Muncii.
Orele la care angajatul ajunge și pleacă de la muncă vor fi notate, inclusiv pauza de masă de o oră, la care salariatul are dreptul prin lege.
Angajații care lucrează câte 12 ore, dintre care una este pauză de masă, fiind doar 11 ore de muncă efectivă, legea prevede ture. Salariații care lucrează luni și marți mai mult de 8 ore vor avea liber miercuri și joi va fi liber. Ei se vor întoarce la treabă vineri și sâmbătă.
Potrivit reglementărilor stabilite în Codul Muncii, persoanele care au contract individual de muncă (CIM) și lucrează în ture, trebuie să îndeplinească o normă de 11 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână. Repartizarea programului se va face în felul următor: 08:00 – 20:00 sau 10:00 – 22:00. Pauza de masă este inclusă obligatoriu în cele două intervale menționate anterior.
Sursa foto: Pixabay
Trebuie luat în considerare și că unele societăți private au regimuri diferențiate, cum ar fi industria HoReca, domeniul sănătății sau benzinăriile.
Bani în concediul de odihnă
Potrivit legislației aflate în vigoare, indemnizația de concediu de odihnă trebuie să fie acordată fiecărui angajat cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de intrarea în concediul propriu-zis.
„Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă”, se mai arată într-un articol din Codul Muncii.
La acordarea banilor pe perioada concediului de odihnă nu se iau în calcul veniturile de natură salarială nepermanente, precum primele sau alte drepturi care sunt lăsate la aprecierea angajatorului.