Guvernul este decis să modifice Codul Muncii până în luna octombrie, fie şi prin asumarea răspunderii în parlament. Noua lege ar trebui să stimuleze angajarea în regim part-time.
Flexibilizarea contractului individual de muncă, a contractelor colective de muncă şi a salariilor. Asta s-ar fi angajat guvernul să introducă în viitorul Cod al Muncii - care se vrea mai aproape de modelul european - în faţa oficialilor de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).
În ciuda nemulţumirilor venite din partea unor sindicalişti, reprezentanţii patronatelor susţin că este binevenită o "relaxare" a actualului Cod al Muncii, având în vedere condiţiile stricte la angajare şi la concediere, dar şi formele de angajare part-time, "inoperabile" în acest moment.
Potrivit guvernanţilor, noile modificări ar trebui să fie gata în luna octombrie, alături de alte legi din domeniul muncii - Legea sindicatelor, Legea patronatelor şi Legea contractelor colective de muncă, scopul fiind "flexibilizarea forţei de muncă".
Pachetul de legi ar putea fi asumat de guvern
De altfel, premierul Emil Boc a reiterat săptămâna trecută, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, că acest "pachet de modificări legislative" se află pe agenda executivului şi că nu exclude varianta aprobării lui prin asumarea răs punderii în faţa parlamentului.
"Nu voi ezita să-mi asum din nou răspunderea în parlament pentru legi importante, dacă va fi cazul", a spus primul-ministru, care a subliniat apoi că nu se teme de moţiuni de cenzură. Potrivit acestuia, o decizie în privinţa asumării răspunderii pe acest pachet legislativ ar urma să fie luată însă în coaliţie. Până atunci, atât reprezentanţii sindicatelor, cât şi cei ai patronatelor aşteaptă să fie convocaţi oficial într-o comisie de dialog social pentru a negocia modificarea Codului Muncii.
Discuţii au avut loc doar pe marginea celorlalte acte care ţin de legislaţia muncii din România. Şi asta, încă de anul trecut, când ministrul muncii de la acea vreme, Marian Sârbu, a refuzat o eventuală modificare a actualului Cod, considerat "o pera" sa. "E drept că, în primăvară, au fost nişte discuţii de principiu în privinţa Codului Muncii însă nu s-a discutat oficial, nu ne-au chemat la consultări. Nu ştiu când vom mai avea timp să discutăm dacă vor să-şi asume răspunderea în toamnă, dar nu mă miră, având în vedere modul în care şi-au asumat răspunderea pe tăierea salariilor", a declarat vicepreşedintele Cartel Alfa, Romel Neagu.
Nici Dan Mathei Agathon, purtătorul de cuvânt al Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din România nu avea cunoştinţă ieri despre existenţa vreunui proiect concret al executivului. "Nu am fost chemaţi la nicio negociere, am auzit doar zvonuri până acum", a precizat acesta.
Contractul colectiv, opţional
Pe de altă parte, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, spune că executivul "s-a angajat voluntar în scrisoarea către FMI să fle xibilizeze contractul individual de muncă, adică desfacerea şi semnarea lui, contractele colective de muncă şi salariile".
"Dacă pe primele două le înţeleg, despre flexibilizarea salariilor nu am auzit", a explicat Hossu. Acesta a adăugat că executivul ar mai intenţiona "să desfiinţeze" Contractul Colectiv de Muncă, care "nu va mai fi obligatoriu pentru toţi angajatorii, ci opţional".
PRO ŞI CONTRA
8,5% dintre români lucrează part-time
Modificarea Codului Muncii este privită diferit de liderii sindicali, de reprezentanţii patronatelor şi de specialişti. Astfel, pe de o parte, patronatele susţin că au nevoie de libertate la capitolul angajare şi concediere.
"Vrem să se modifice Codul Muncii, e o mare problemă pentru mediul de afaceri", este de părere Florin Pogonaru, reprezentant al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. Potrivit acestuia, principala problemă cu care se confruntă patronii priveşte contractele cu timp parţial de muncă.
"E de neconceput să nu poţi să iei oameni în regim part-time. Deşi legea prevede această posibilitate, în practică ea e inoperantă", a explicat Pogonaru. La rândul său, avocatul Magda Volonciu, specialist în Dreptul Muncii, spune că actualul Cod permite angajarea în regim part-time, aşa cum prin negociere se poate stabli un pro gram de lucru flexibil, doar că angajaţii instituţiilor statului refuză să-l aplice şi să recunoască aceste contracte.
"În mod normal, dacă şi instituţiile statului ar aplica corect legea, nu ar trebui să existe astfel de probleme", a explicat avocatul. În plus, Volonciu consideră că "e binevenită o flexibilizare a Codului Muncii", referindu-se în special la birocraţia excesivă la concedierile colective.
De asemenea, "ar trebui să dispară Contractul Colectiv de Muncă", considerat "lege peste lege", a arătat aceasta. "Ca şi în alte state europene, drepturile trebuie negociate la nivel de ramură de activitate şi de companie", a mai explicat avocatul.
De altfel, şi consilierul pe probleme economice al premierului, Andreea Paul Vass, susţine că România are nevoie de o flexibilizare a Codului Muncii, în condiţiile în care "românii sunt cetăţenii europeni cu cel mai redus acces la contractele de muncă cu durată limitată din UE".
Vass a explicat că doar 8,5% dintre românii apţi de muncă lucrează în regim part-time, faţă de extremele europene delimitate de Bulgaria (2%) şi Olanda (48%). Ca atare, trebuie să recuperăm "decalajele faţă de ţările dezvoltate", ceea ce "ne obligă să revizităm în paşi alerţi Codul Muncii în sensul flexibilizării, să creştem vârstele de pensionare, respectiv să stimulăm munca", conchide consilierul.
La polul opus, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, contestă posibilitatea, prevăzută într-un document al Fi nanţelor, de a angaja ca "zilier" şi persoanele cu studii superioare, indiferent de funcţia ocupată.
"Ca şi în alte state europene, drepturile trebuie negociate la nivel de ramură de activitate şi de companie." MAGDA VOLONCIU, avocat