Ministrul educației, Ecaterina Andronescu, spune că instituțiile de învățământ liceal vor avea dreptul să introducă un concurs de ocupare a locurilor în clasa a IX-a.
EVZ: În 1989 erau vreo 125.000 de studenți. Acum sunt vreo 700.000. Sunt mulți, sunt puțini? Ecaterina Andronescu: Domeniul universitar este cel mai dinamic, cu o creștere fantastică din toate punctele de vedere. Și cerințele de pe piața muncii au crescut pentru absolvenții de facultate.
Dar calitatea absolvenților? N-aș spune neapărat asta. Lumea universitară a rămas una eterogenă, cu vârfuri și mediocrități. Marea majoritate a studenților își caută un job pentru a putea trăi, alocând un timp mai redus pregătirii profesionale. Deseori constatăm că, față de rezultatele cu care a venit din liceu, cele din facultate sunt mult mai slabe.
Există metehne comune la studenții de azi și de ieri? Am constatat, și înainte, ca și acum, tendința studenților de a se pregăti numai în sesiune. „Tocitul” duce mereu la aceleași rezultate, indiferent de epocă: asimilarea de informație într-un termen scurt înseamnă și reținerea acesteia pe termen scurt. De aceea, universitățile încearcă să implementeze o evaluare continuă, pentru a-i obliga pe studenți să învețe continuu.
„Trebuie să renunțăm la tezele unice”
Este posibil să se schimbe modul de admitere în învățământul universitar? Mai întâi, toate universitățile trebuie evaluate instituțional, pe baza criteriilor stabilite prin lege. În funcție de rezultatele evaluării, instituțiile de învățământ superior vor decide dacă este cazul să înăsprească modul de admitere.
Până la admiterea în universități, ați decis să schimbați Bacalaureatul. Da, pentru că este necesar să regândim programa școlară, orientând-o spre competențele, spre abilitățile elevilor. Restul cunoștințelor este necesar, dar se mai întâmplă să fie și paralel.
Adică să pregătească Bacalaureatul de mici? Este necesar ca o selecție și o încurajare a elevilor pe baza competențelor dobândite să fie făcute încă din primii ani de școală. Specializarea pe care decid s-o urmeze, atât în preuniversitar, cât și la superior, să fie aprofundată de timpuriu. Restul bagajului de cunoștințe nu trebuie să împieteze asupra competențelor de bază, care îl pot ajuta pe absolventul de liceu la universitate sau în profesia deja aleasă.
Nici cu tezele unice nu sunteți de acord. Ele ar fi bune, dar formula în care au fost concepute nu este una care să le dea credibilitate. Mai mult, modul în care se desfășoară aceste teze în destule unități de învățământ nu doar că nu este cel mai corect, ci mai și strică nejustificat ierarhiile de drept la nivel școlar general. Trebuie să renunțăm la ele și să găsim formule mai performante de evaluare.
Scoatem computerul din veriga admiterii la liceu? Admiterea computerizată a fost bună pentru etapa în care a apărut. Acum, prin autonomia pe care o vor primi școlile și liceele, cât și în urma evaluării, ele vor decide singure modul în care îi vor selecta pe candidați.
Să înțelegem că fostul examen pentru treapta I de liceu bate din nou la ușă. Liceele care se vor confrunta cu un număr mai mare de candidați decât capacitatea mai mult ca sigur că vor organiza o evaluare proprie pentru aspiranții la un loc în băncile lor. Bineînțeles, la liceele care vor avea mai puțini candidați decât locuri, n-are rost să ne gândim la o formulă identică.
Și de când va fi posibil acest concurs de admitere? Deja există un pachet legislativ în dezbatere, care va fi finalizat până la 1 aprilie, când va ajunge în parlament. Dacă trece de legislativ până în iunie, sunt toate șansele ca măsurile din acest pachet să fie aplicabile din anul școlar 2009-2010. Dar este prematur să vorbim încă de pe acum despre câte modificări vor fi la admiterea în liceu de anul viitor.
Până atunci, în această perioadă, părinții dau „admiterea” în clasa I pentru micuții care vor începe școala în toamnă. Deja în multe județe școlile s-au umplut. Este un semn pozitiv că sunt pline încă de pe acum. Înseamnă că părinții au devenit mult mai grijulii. Locuri sunt suficiente însă. Da, există școli cu mai multă sau mai puțină căutare. Dar intră în atribuțiile tuturor să-i atragă pe copii și pe părinți prin calitatea serviciilor oferite.
„Vom găsi soluția pentru o creștere salarială rezonabilă”
În învățământul preșcolar, lumea se calcă și mai și pe picioare. Din păcate, legea retrocedărilor, așa cum a fost ea gândită și asumată de guvernul Tăriceanu, a lovit cel mai tare în grădinițe. Cele mai multe imobile retrocedate au fost dintre cele destinate învățământului preșcolar. Și nu s-a pus nimic în loc, în timp ce populația de vârstă preșcolară este în continuă creștere. Din acest motiv, există o supraaglomerare. Este și motivul pentru care avizele sanitare pentru cele nouă mii de școli și construcția de noi grădinițe reprezintă cele mai mari cheltuieli pe care le vom avea la capitolul Investiții.
În plus, nici salarizarea din Educație nu este atractivă. Sperăm ca, încă din semestrul al II-lea al anului școlar 2008-2009, să putem implementa, experimental deocamdată, noul sistem de evaluare a cadrelor didactice, care va sta la baza criteriilor de salarizare.
Dar dacă pachetul legislativ nu va trece în timp util prin parlament? Se va ajunge ca mărirea de salariu promisă prin lege să se reporteze pentru 2010? Sunt sigură că vom găsi soluții pentru o creștere salarială rezonabilă pentru cadrele didactice încă din acest an.
Parlament fără educație
EVZ: Ce reacții chimice se petrec în capul parlamentarilor, în această perioadă de stres? Ecaterina Andronescu: În parlament, starea care se simte cel mai puternic este cea a unui oarecare dezechilibru! Nu prea găsim pe aici o relație echili - bra tă în dialog. Văd cam rar puterea de a-ți asculta interlocutorul până la ca - păt, de a încerca să judeci la rece un fapt, de a încerca să gândești, în general - pentru că și gândirea este tot o reacție chimică!
Ce ați mai constatat? De cele mai multe ori, din lipsă de argumente, se bate cu pumnul în masă! Ar trebui să avem mai multă răbdare unii cu alții, colegi fiind. Aceste cunoștințe minime de conviețuire sunt din cauza lipsei unei anumite „substanțe” - în ghilimele, bineînțeles! - care se numește educație.
Cum ați simțit stresul acestor zile? Predau la UPB materia numită chimia fizică a corpului solid. O bună parte a acestei discipline este dedicată echilibrelor termice de bază (ET). Și teza mea de doctorat a fost dedicată acestor sisteme de echilibru. Cred că, în ce mă privește, caracteristicile echilibrelor termice pe care le-am studiat și le predau acum mi s-au transmis și mie.
LA VOLAN
Automobilistă pasionată
Se știe deja că sunteți o pasionată a automobilului. De cât timp conduceți? La șase luni după ce am terminat facultatea, mi-am luat și carnetul de conducere. Nu mi s-a părut prea greu examenul. Chiar deloc, aș putea zice! Mai ales că de mult îmi doream să conduc. Și de atunci o fac cu aceeași plăcere.
Cu mecanica auto cum stați? Am schimbat bujiile, delcoul sau platinele de una singură, când a fost cazul. Reparații mai ample n-a fost cazul să fac, dar aș fi încercat, dacă nu ar fi avut cine să mă ajute.
Am înțeles că preferați automobilele autohtone. Asta și discutam odată cu domnul Stroe, directorul de la Dacia: că am făcut acestei mărci reclamă pe o perioadă extrem de îndelungată. Am început cu Dacia 1100, am continuat cu Dacia 1300. Și acum am un Logan. Este un autoturism mai simplu de înțeles. Și asta v-o spun din punctul de vedere al inginerului mecanic care sunt, nu doar al șoferului.
CV
Șefa rectorilor din România
- Ecaterina Andronescu s-a născut pe 7 aprilie 1948, în comuna Malovăț din județul Mehedinți.
- În 1972, a absolvit Facultatea de Chimie Industrială, specializarea Știința și Ingineria Materialelor Oxidice, din cadrul Universității Politehnice București.
- Nu a părăsit niciodată UPB, activând după absolvire mai întâi ca asistent universitar și conferențiar. După 1990, a urmat mai multe specializări în Franța, Anglia și Spania.
- Din 1994, este profesor universitar la Politehnică, timp în care a fost și decan al Facultății de Chimie Industrială.
- În momentul de față, este rectorul UPB, fiind totodată și președintele Consiliului Național al Rectorilor.
- A intrat în PSD relativ târziu, în 1996. Din 2004, este parlamentar al acestei formațiuni politice.
- Ecaterina Andronescu este căsătorită și are un copil.