O anchetă a procurorilor români vizează un gigant austriac specializat în prelucrarea lemnului. Filialele grupului Kronospan sunt suspectate că au falsificat raportările legate de poluarea de emisii cu substanțe cancerigene. De asemenea sunt verificate exporturile de deșeuri periculoase.

Mai multe percheziții au avut loc, zilele trecute, la mai multe unități din Sebeș și Brașov. ale sucursalelor companiei austriece. Alte deschideri s-au produs la Agenția pentru Protecția Mediului din Alba.

Anchetă demarată de procurorii români

Kronospan Trading produce PAL și OSB, în România, la două fabrici din Sebeș și Brașov. O altă firmă a grupului, tot din Sebeș, produce substanțe chimice necesare în producția plăcilor de lemn.  plăcilor din lemn. Cele trei filiale sunt vizate de o anchetă legată de poluare cu substanțe cancerigene și de falsificarea raportărilor pe acest subiect.

Potrivit unor surse judiciare, citate de Rise Project, cercetările au început în urmă cu câțiva ani. Procurorii din Alba s-au autosesizat în urma unor informații legate despre posibile încălcări ale legislației în domeniul mediului. Acestea vizau emisiile de formaldehidă, substanță foarte toxică.

În 2023 au apărut mai multe plângeri penale ale comisarilor din Garda de Mediu. Aceștia au sesizat procurorii și au cerut o anchetă după ce au descoperit nereguli în activitatea grupului austriac. Inspectorii de mediu au verificat aspecte legate de monitorizarea emisiilor de pulberi de la secția MDF și felul în care au fost raportate.

Analizând informațiile din raportările aferente mai multor luni, aceștia au sesizat că aceleași date referitoare la emisii au fost utilizate pentru raportări la intervale orare diferite și în zile diferite. Unele valori au fost repetat și de 16 ori în aceeași lună. Aceste aspecte au trezit suspiciuni, iar autoritățile au demarat o anchetă pentru a stabilit dacă măsurătorile și rezultatele sunt corecte.

Garda de Mediu acuză o fraudă

În opinia autorilor controalelor, prezentate în anchetă, oficialii Kronospan ar fi falasificat date pentru a evita sancțiunile de mediu. În acest context, investigatorii fac referire la posibile infracțiuni de uz de fals.

„Prezentarea monitorizării are ca scop evitarea sancţiunilor contravenţionale care ar putea fi aplicate pentru neîndeplinirea obligaţiilor de mediu”, au scris anchetatorii în actele de control.

Procurorii din anchetă mai acuză faptul că o firmă din grup ar fi exportat deșeuri periculoase, pe care însă le-a clasificat ca fiind nepericuloase. Acest lucru a fost făcut pentru a evita eventualele complicații legate de export. Firma vizată est Kronochem Sebeș SRL. Deșeurile exportate sunt niște catalizatori folosiți în reactoarele de producere a formaldehidei. Substabța, cancerigenă, este folosită ca liant în producția de PAL si MDF.

Conform studiilor, lucrătorii expuși la niveluri ridicate de formaldehidă riscă să se îmbolnăvească de leucemie mieloidă și alte forme de cancer, inclusiv ale sinusurilor paranazale, cavității nazale și nazofaringe.

Anchetă după mai mult de zece ani

Fabricile Kronospan din Sebeș, Brașov, Suceava, cât și Kronochem au fost verificate de mai multe ori de Garda de Mediu. Potrivit informațiilor oficiale, din anchetă, în ultimii zece ani au fost executate peste 100 de controale. Acestea s-au finalizat cu amenzi de 300.000 de lei și cu două sesizări penale.

Printre cele mai grave nereguli descoperite sunt încălcarea prevederilor Autorizaţiei Integrate de Mediu referitoare la măsurile de prevenire a poluării aerului. Comisarii de mediu au constatat că firmele nu au luat măsuri pentru prevenirea incidentelor de mediu sau a poluărilor accidentale. De asemenea, nu ar fi existat o monitorizare continuă a emisiilor de formaldehidă.

Scandalurile au început în 2006 cînd Kronochem a solicitat un acord de mediu, dar cei de la Protecția Mediului au suspendat autorizația pe motiv că nu au fost depuse toate documentele. Firma a demarat construcția unei unități de producție formaldehidă înainte să obțină acordul de mediu și autorizația de construcție. Începerea lucrărilor a fost sancționată de Garda de Mediu însă Kronospan s-a adresat instanței și a câștigat.

Cazul a ajuns și în Parlament

În acești ani au existat mai multe interpelări la nivelul Parlamentului. Conform datelor oficiale, ar fi vorba despre cel puțin nouă interpelări și întrebări pentru Ministerul Mediului. Toate vizau aspectele din anchetă: emisiile de formaldehidă și cercetarea petițiilor primite de la localnici cu privire la poluarea aerului. La majoritatea interpelărilor, Ministerul a răspuns că nu a identificat nereguli.

Construcția unității de formaldehidă fără autorizații și avize i-a scandalizat până și pe oficialii Comisiei Europene. În 2009 autoritățile române au fost avertizate cu privire la încălcarea legislației europene. Clarificările transmise la Bruxelles nu au fost de natură să liniștească oficialii europeni. Aceștia au atras atenția că răspunsurile de la București nu înlătură îndoielile cu privire la încălcarea legislației  de mediu.

„Nu au fost luate măsuri adecvate pentru a sancționa operatorul și pentru a asigura aplicarea efectivă a legislației UE. România a încălcat mai multe acte majore ale legislației UE de mediu, inclusiv Directiva privind impactul asupra mediului și Directiva Seveso, care are scopul de a preveni pericolele de accidente majore care implică substanțe periculoase”, a transmis Comisia Europeană, în 2010.

Comisarul European pentru mediu, de la acea vreme, Janez Potočnik, a criticat autoritățile din România și lipsa de reacție. El a acuzat că simpla adoptare a unei legislații care nu poate fi aplicată în teren nu este suficient. România trebuie să se asigure că evaluările de impact sunt efectuate și că respectă reglementările.