Statisticile arată că numărul atacurilor organizate de mişcări anarhiste şi de extrema-stângă au crescut în ultimii ani în Europa, în toiul crizei financiare care a afectat populaţia.

Mişcări de stradă, lupte cu poliţia, bombe trimise prin poştă pe adresa ambasadelor străine sau chiar a liderilor europeni - anarhiştii devin din ce în ce mai vocali şi mai violenţi, avertizează experţii europeni în securitate.

Ascensiunea mişcărilor anarhiste, după câteva decenii de "adormire", vine pe fondul tensiunilor sociale produse de criza financiară şi economică ce a afectat cele mai multe state europene.

În 2009 şi 2010 activitatea anarhiştilor a fost vizibilă în special într-o ţară cu tradiţie în mişcările extremiste de stânga - Grecia, unde populaţia resimte din plin efectul programelor de austeritate introduse de guvernul socialist.

Anarhiştii s-au remarcat însă şi în Spania, o altă victimă a crizei, şi în Italia, unde trei scrisori cu bombe au fost trimise unor misiuni diplomatice de la Roma în chiar ultimele zile ale anului.

Mai multe atacuri

Oficiul european de poliţie, Europol, a anunţat anul trecut că atacurile mişcărilor anarhiste şi de extrema-stângă au crescut cu 43% în 2009, comparativ cu 2008.

Datele statistice pentru 2010 nu sunt încă disponibile, dar acţiunile acestor organizaţii au fost vizibile cu ochiul liber. În luna noiembrie, mai multe scrisori ce conţineau dispozitive explozive au fost expediate ambasadelor din Atena de un grup anarhist local, care a îndemnat toate mişcările asemănătoare din întreaga lume să pornească o rebeliune împotriva guvernelor. Două bombe au explodat şi au provocat răni uşoare.

Printre destinatarii scrisorilor explozive s-au aflat şi cancelarul german Angela Merkel, şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Gruparea care a revendicat atacurile poartă numele Conspiraţia Celulelor de Foc. Unii membri au fost arestaţi, iar un proces va avea loc în ianuarie, motiv pentru care poliţia nu exclude noi atacuri.

În iulie, o altă grupare, Secta Revoluţionarilor, revendica uciderea jurnalistului de investigaţii Sokratis Giolas şi îi îndemna pe turiştii străini să nu vină în Grecia, care va fi transformată într-o "zonă de război". De ce? "Există furie pentru că există şi deziluzie, şi va exista întotdeauna un mic grup de oameni care aleg calea armelor şi escaladează violenţa", explică Mary Bossis, expertă în securitate la Universitatea din Pireu, citată de publicaţia "The Time". "Vor să lovească un stat pe care ei îl consideră slab", consideră Bossis.

Pe 30 decembrie, o altă bombă a explodat în faţa unui tribunal din Atena. Poliţia suspectează şi de data aceasta pista anrhistă.

Ajutorul italian

În ajutorul grecilor au sărit italienii. Două scrisori cu bombe au fost trimise pe 23 decembrie la ambasadele Elveţiei şi statului Chile la Roma - ambele au explodat şi au rănit personalul misiunilor diplomatice.

Un alt colet- capcană a fost trimis pe 27 decembrie, la Ambasada Greciei. Atentatele au fost revendicate de Federaţia Anarhistă Informală, care şi-a semnalat astfel solidaritatea cu mişcările din Grecia.

PROFIL

Noii anarhişti

Anarhia (termen de origine greacă, înseamnă "fără conducători") are o istorie în Europa. Primul teoretician al anarhismului a fost francezul Pierre-Joseph Proudhon, care spunea că oricine încearcă să-i guverneze viaţa este un uzurpator şi un duşman.

De la anarhismul raţional al lui Proudhon până azi există însă o distanţă mare. O grupare din Grecia, Lupta Revoluţionară, a subliniat că se poziţionează împotriva "imperialismului şi a globalizării".

Secta Revoluţionarilor şi Conspiraţia Celulelor de Foc nu au însă o ţintă clară. "Sunt în război, dar nu se ştie cu cine", observă Mary Bossis. Formează constant noi celule fără ideologie clară, sunt supăraţi pe populaţia care acceptă măsurile de austeritate, "îşi spun revoluţionari, dar nu oferă nicio soluţie", adaugă experta citată de "The Time".

"Armele noastre sunt încărcate şi sunt gata să vorbească. Suntem în război împotriva democraţiei voastre." SECTA REVOLUŢIONARILOR, grupare anarhistă elenă