Anamaria Prodan, atac dur la adresa lui Reghechampf. L-a făcut praf. Ce a scos-o din minți pe impresară

Sursa foto: Facebook

Scandalul dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghechampf este departe de a se încheia. Impresara i-a adresat antrenorului cuvinte extrem de dure după ce acesta a dat-o în judecată. Mesajul a fost clar.

Anamaria Prodan a avut o reacție violentă la adresa celui pe care până în urmă cu câteva luni îl alinta "soarele meu". Impresara a declarat în cadrul podcastului realizat de Damian Drăghici faptul că, cel care încă îi este soț s-a schimbat radical în ultima vreme.

Aceasta spune că nu s-a așteptat niciodată ca lucrurile să ajungă în acest punct și că nu i-a venit să creadă când a aflat că Laurențiu Reghecampf a dat-o în judecată. Mai mult, impresara îl vede acum ca pe un adevărat "monstru".

Am prea multe procese, Reghecampf e procesoman, iar eu trebuie să mă țin după el să le închid. Îmi face plângeri penale mereu, toate nenorocirile pământului. Văd un om, un monstru, care vreau să cred că e pus, învățat de cineva, e greu să accepți că 17 ani a trăit așa lângă tine. Nu vreau să cred că există așa ceva, a declarat Anamaria Prodan la podcast-ul lui Damian Drăghici.

Anamaria Prodan spune că își dorește foarte mult ca antrenorul să înțeleagă mai repede că ceea ce face nu este bine și se roagă în fiecare seară alături de copii săi în speranța că acesta își va reveni.

În fiecare seară ne rugăm, Doamne dă-i minte!. Totul o să fie bine, nu este sfârșitul lumii. Nu suntem prima familie care a divorțat, suntem prima familie care ne-a făcut de râs cumva, mai bine se muta din țară cu 10 prostituate!, a mai spus impresara pentru aceeași sursă.

Anamaria Prodan: "Mă bătea"

În cadrul aceluiași podcast, impresara a vorbit și despre copilăria sa. Anamaria Prodan și-a amintit de bătăile pe care i le-a administrat bunica sa în perioada în care a locuit la Dăbuleni.

Copilăria la Dăbuleni, pe malul Dunării, legată cu funia de burtă să nu mă înec. Pepeni cât voiai. Alergam de dimineața până noaptea prin sat. Veneam acasă, mă bătea mamaie de mă rupea, dacă nu știu ce drăcovenie făceam prin sat. Până la 7 ani nu am știut Bucureștiul. Veneam rar, cu rata. Mama câștiga bani de nu știa să-i numere, iar eu nu aveam nicio treabă. Îmi aducea rochițe din Mexic, de pe unde pleca. Nu mă lăsa mamaie, că erau hainele bune. Le purtam o dată la Paște, dacă îmi erau bune.