Problemele recente din sectorul bancar din SUA și Europa au generat un val de îngrijorare pe pieţele financiare. Salvarea a două bănci regionale din SUA și achiziția Credit Suisse de către UBS amintesc de criza din 2008 și falimentul ulterior al Lehman Brothers.
Dar 2023 nu este 2008, iar Silicon Valley, First Republic nu sunt Lehman Brothers. În Europa, absorbția Credit Suisse de către UBS a provocat emoţie, chiar dacă era vorba despre o bancă elveţiană şi, deci, nu ar fi generat perturbări puternice în zona euro.
Estimări cu privire la companii și bănci
În acest context, UBS (care a fost vedeta ultimelor săptămâni) estimează într-un nou raport că problemele recente nu se vor transforma într-un risc sistemic. Sectorul bancar va trece prin unele perturbări care vor avea legătură în principal cu partea de creditare.
Companiile europene sunt în mare parte dependente de împrumuturile bancare pentru finanțarea lor, spre deosebire de companiile americane care tind să apeleze la piețele de capital.
După cum avertizează analiștii UBS, dacă împrumuturile acordate în principal întreprinderilor mici și mijlocii, care formează coloana vertebrală a economiei din zona euro, înregistrează scăderi, este foarte probabil să încetinească și ritmul creşterii economice, potrivit ot.gr.
În prezent și având în vedere că Banca Centrală Europeană a deschis ciclul de majorare a ratei dobânzilor, creditarea atât pentru întreprinderi, cât și pentru gospodării a încetinit. Costul banilor sub efectul creșterii ratelor dobânzilor a crescut, în timp ce băncile se angajează într-o cursă de atragere a deponenților oferind dobânzi mai mari la depozite. Această combinație poate apăsa greu asupra profitabilităţii băncilor și, în consecință, le poate face mai precaute în acordarea de împrumuturi.
Cei trei factori decisivi pentru economia zonei euro
UBS citează evaluările Goldman Sachs, care estimează că încetinirea creditării va avea un cost de aproximativ 0,3% din PIB-ul zonei euro. Chiar şi luând în calcul acest lucru, analiștii UBS prevăd o rată de creştere de 0,8% a economiei din zona euro, ușor mai mare decât previziunile anterioare.
Revizuirea în sens ascendent a perspectivei PIB-ului din zona euro se bazează pe trei factori: scăderea prețurilor la energie, o piață a muncii puternică și o perspectivă mai bună pentru veniturile gospodăriilor, pe măsură ce inflația începe să se înscrie pe o traiectorie descendentă.
BCE și ratele dobânzilor
După ce BCE a majorat recent ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază în această lună, UBS se așteaptă ca oficialii europeni să continue cu creșteri mai mici.
Scenariul de bază rămâne același pentru banca elvețiană: două majorări ale dobânzii de aproximativ 25 de puncte de bază în mai și iunie, creșteri care vor aduce rata dobânzii cheie la 3,5% de la 3% în prezent. Analiștii UBS cred că la acest nivel factorii de decizie ai BCE vor lua o pauză, dar asta nu înseamnă că vor urma imediat reduceri ale ratelor dobânzii.
Inflația
Inflația nominală face pași mici înapoi, dar nu există o detensionare a acesteia. Îngrijorarea este legată însă de inflația structurală din care sunt excluse prețurile volatile la energie și alimente şi a cărei rată se menţine mai sus de 5%. Având în vederea ținta oficială a BCE, adică o rată nominală a inflației de 2%, nu există nicio şansă ca aceasta să scad la acest nivel în 2023.
Plasamentele investitorilor
În ceea ce privește activele, poziția UBS rămâne aceeași. Banca nu recomandă plasamente în acțiuni americane de tip growth şi menține o poziție neutră față de acțiunile bancare europene. Arată o preferinţă pentru obligațiunile cu randament scăzut, acțiunile germane, deoarece consideră că vor beneficia de diminuarea prețurilor la gaze naturale, deschiderea economiei chineze și expunerea lor relativ mică la bănci.
Referitor la monede, analiştii UBS preconizează o slăbire suplimentară pentru dolarul american şi recomandă poziţii pe dolarul australian, francul elveţian, yenul japonez, lira sterlină, euro şi, bineînţeles, pe aur. (Rador)