Promovabilitatea de la examenul de Bacalaureat de anul acesta, a fost, după cum mulți preconizau, una scăzută. Cea mai mică din ultimii cinci ani.
Promovabilitatea de la examenul de Bacalaureat de anul acesta, a fost, după cum mulți preconizau, una scăzută. Cea mai mică din ultimii cinci ani. Rezultatele înainte de contestații arată că numai 67,2% au trecut cu brio peste acest examen al maturității. De asemenea, s-au înregistrat aproximativ 50 de licee unde promovabilitatea a fost zero. Specialiști din domeniul educației au explicat pentru EVZ care au fost cauzele și efectele pentru care notele se află într-o pantă descendentă.
Evenimentul Zilei a căutat răspunsuri la aceste întrebări și la Administrația Prezidențială. Aceasta consideră că „problemele din sistem nu sunt noi, iar rezultatul nesatisfăcător, din păcate, reprezintă efectul lipsei de viziune în domeniul educației a guvernelor care s-au succedat în ultimii ani. De aceea, lipsa unor soluții adecvate - multe specificate deja atât în strategiile adoptate de Guvern, cât şi semnalate în cadrul rezultatelor proiectului național «România Educată», inițiat de Președintele Klaus Iohannis, este cu atât mai gravă”.
Unde sunt elevii din spatele cifrelor
Pentru a vedea imaginea de ansamblu, și nu doar un cadru restrâns, promovabilitatea la Bacalaureat trebuie calculată în funcție de cohortă: „Câți elevi ar fi trebuit să ajungă să susțină și să promoveze Bacalaureatul, nu câți au ajuns!”, este de părere Alexandru Manda, expert în politici educaționale la Societatea Academică din România (SAR). „Așadar, 73,7% (85.724 elevi) promovabilitate pe generația curentă este doar pe suma celor care au reușit să ajungă să se înscrie la Bacalaureat. Ca să facem o comparație, acum 12 ani, în 2007, ar fi trebuit să înceapă clasa a I-a un număr de aproximativ 220.000 de elevi. România își lasă copiii pe drum, uită de ei. Sună dur, însă așa este, iar cea mai însemnată ruptură este între clasa a VIII-a și a IX-a. În vara lui 2015, 179.703 elevi au terminat gimnaziul, însă, în toamnă, doar 128.685 au început liceul. Peste 50.000 de copii pierduți! Dintre aceștia, vara aceasta au terminat clasa a XII-a și s-au înscris la Bacalaureat doar 116.316. Deci, încă peste 12.000 de elevi pe care statul român nu a reușit să îi salveze de la a părasi școala. În termeni reali, peste 1 din 2 elevi (47,7%) care acum patru ani terminau clasa a VIII-a, acum nu au luat și, în special, nu au ajuns să susțină examenul de Bacalaureat. Raportat la întreaga cohortă, procentul este de circa 39%”, explică pentru EVZ, Alexandru Manda.
„Fantomele” din cataloage
Referitor la această statistică, Mircea Miclea, fost ministru al Educației, în prezent prof. univ. dr. la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, a explicat pentru EVZ că unii dintre elevi nici nu au existat. „Pentru a nu se reduce normele didactice, sunt mii de elevi care figurează în cataloage ca și cum ar fi prezenți, dar, de fapt, ei nu există în clasă: sunt plecați cu părinții în străinătate de mulți ani sau alte motive. Și sunt trecuți în catalog pentru menținerea claselor. Realitatea apare la Evaluarea Națională și la Bacalaureat”, a explicat Mircea Miclea.
România are o rată mare de abandon școlar
„Rata de promovare a Bacalaureatului este mică de ani de zile, mai ales dacă ne raportăm la mărimea fiecărei cohorte. Situația se complică dacă luăm în calcul rezultatele la ultimele Evaluări Naționale sau faptul că avem una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană. În ultimii ani s-a resimțit din plin lipsa unor măsuri coerente pentru a sprijini copiii cu risc de abandon, pentru a asigura echitate și calitate în sistem, dar și pentru a sprijini școlile cu rezultate slabe. Nu în ultimul rând, confuzia privind centralizarea și descentralizarea în sistemul educațional a făcut mult rău în ceea ce privește capacitatea școlilor de a se adresa în mod real nevoilor propriilor elevi”, se arată într-un răspuns pentru EVZ, al Administrației Prezidențiale.
Neregulile sistemului educațional
Principala cauză pentru situația de fapt, în opinia fostului ministru al Educației, Mircea Miclea, „este faptul că nu se identifică din timp deficiențele de învățare și, mai ales, nu sunt remediate din timp. Sunt stabilite în Legea Educației o serie de evaluări, la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a, apoi este Evaluarea Națională. În baza acestor evaluări s-ar putea stabili pentru elevii care au probleme, programe personalizate, programe remediale. Dacă intervenția remedială ar fi făcută din timp, atunci nu am avea rezultatele acestea neplăcute de la Bacalaureat. Nici rezultatele de la Evaluarea Națională nu ar fi așa de slabe. Baza legală există, procedura de evaluare formativă, periodică, se execută, dar rezultatele sunt ignorate complet, nu sunt folosite deloc. Astfel, ajungem să ne mirăm, după 12 ani de studii, că la Bacalaureat rezultatele nu sunt bune”, a declarat acesta.
Criterii de performanță pentru profesori
Mircea Miclea consideră că actuala guvernare a pierdut o șansă enormă, iar Ministerul Educației ar trebui să introducă criterii de performanță în evaluarea profesorilor. „Au mărit salariile profesorilor, ceea ce este un lucru foarte bun, dar le-au crescut la fel pentru toată lumea. Un profesor competent ia exact același salariu cu un profesor slab. Dacă această mărire ar fi fost asociată cu criterii de performanță: cum anume au performat elevii lor la Bacalaureat, la Evaluarea Națională, cum anume s-a modificat media elevilor lor de anul trecut până acum, ce au făcut ei și prin ce pot dovedi că au făcut ceva prosper pentru elevii lor. Dacă ar fi fost stabilite astfel de criterii de performanță, în momentul în care s-a făcut creșterea salarială, atunci am fi avut o mult mai bună prestație didactică. Din păcate nu poți avea o mai bună prestație didactică, de calitate, câtă vreme dai același salariu la un profesor competent și la un profesor incompetent. Acest lucru era esențial! Principalul factor care dă seama de calitatea pregătirii elevilor este calitatea prestației didactice, a profesorului. Dacă profesorul predă prost, cred că eu, ca elev, nu pot învăța cu entuziasm ceea ce mi se predă!”, explică el.
Un ministru vorbește despre cum s-a distrus educația
„Clasa politică din România a picat Bacalaureatul. Fix acum 12 ani, când copiii care au dat BAC-ul anul ăsta intrau în clasa I, Comisia Prezidenţială pentru Educaţie şi Cercetare (Comisia Miclea, al cărei vicepreședinte am fost împreună cu Daniel David) a publicat diagnosticul educaţiei din România şi paşii înspre însănătoşire. Iată ce s-a întâmplat după: rapid, Cristian Adomniței a prezentat public un proiect de lege perfectibil, dar bunicel. Era un pas înainte. Călin Popescu Tăriceanu nu l-a lăsat să îl trimită în Parlament pentru că nu se înţelesese cu UDMR. S-a semnat Pactul Naţional pentru Educaţie, iar în octombrie 2008, înainte de alegeri, vipera plângăcioasă (n.r. Ecaterina Andronescu) a venit în Parlament cu celebrul +50% la salariu, pe care tot ea nu l-a aplicat în decembrie 2008, când a ajuns ministru. Tot ca ministru, şi tot ea, a desfiinţat în 2009 învăţământul profesional”, este o primă analiză realizată de Daniel Funeriu (foto), fost ministru al Educației, cel care a și introdus camerele video la examenul de Bacalaureat.
Talente irosite și măsuri pe hârtie
Conform datelor oficiale, nu au promovat examenul maturității l 54.28% în 2011 l 55,7% în 2012 l 43.4% în 2013 l 39.35% în 2014 l 33.59% în 2015 l 31.9% în 2016 l 27.1% în 2017 l 30.3% în 2018 l 36.3% în 2019.
Ce se întâmplă cu tinerii ascunși în spatele acestor statistici? Mircea Miclea consideră că „cei care nu au luat BACul pot da o a doua sesiune în toamnă. O altă opțiune ar fi să urmeze învățământul terțiar non-universitar - fostele școli post-liceale, reușind, astfel, să-și dezvolte diverse meserii. Sincer, cred că este de preferat să fie un meseriaș, un tehnician de nivel mediu foarte bun, decât un absolvent de studii superioare prost, cum din păcate sunt mulți astăzi, cum sunt cei care termină facultăți care nu se caută pe piață. Este un câștig și pentru persoană și pentru societate. Succesul nu înseamnă numai a lua Bacalaureatul și a te înscrie la o facultate. Putem vedea cât de mulți absolvenți de studii superioare devin casieri în supermarketuri”.
„Nu este o rușine să înveți o meserie”
O opinie relativ asemănătoare o are și Iulian Cristache (foto), președintele FNAP, care consideră că acești elevi ar trebui să încerce să facă niște cursuri de calificare, „să facă practică la diferite firme și să se încadreze. Agenții economici care caută elevi care nu au promovat acest examen nu îi întrebă teorema lui Pitagora. Copiii aceștia nu sunt pierduți, iar familia trebuie să termine cu presiunea pe ei. Nu este nicio rușine să înveți o meserie. Este foarte important să vedem câți elevi care au promovat BAC-ul aleg să nu meargă în învățământul superior! Aici se vede cât de bine este corelată programa și competențele dobândite pe piața muncii”.
Dramele tinerilor din țară
„Tinerii se confruntă cu veritabile drame în parcursul profesional, iar România pierde un potențial uman incredibil. Este inadmisibil ca dintr-o generație de tineri, peste jumătate să fie condamnați la un nivel de calificare formală și, implicit, de trai scăzut. Irosim talente pentru că măsuri evidente și, de multe ori, deja asumate, rămân pe hârtie”, se mai arată în răspunsul Administrației Prezidențiale
Care sunt primele soluții
Finanțare, programe, sporirea incluziunii sociale, ar putea fi câteva dintre soluțiile pe care le văd diverse persoane. Alexandru Manda, expert educațional la SAR, consideră că ceea ce ar reuși să producă o schimbare reală ar fi regândirea modului de alocare a finanțării, în așa fel încât să fie reduse disparitățile urban-rural și să fie ajutați elevii aflați în cea mai mare nevoie. „În acest moment, Ministerul Educației nu diferențiază costul standard per elev în funcție de situația din teren, pentru toți elevii fiind alocată o sumă la fel de mică. Totodată, dacă ne dorim să nu mai pierdem pe drum copiii României, trebuie rezolvată de urgență problema transportului școlar pentru acei elevi care învață în altă localitate decât cea de domiciliu”.
Lipsurile din agenda unui ministru
„Din nefericire, pe nicio agendă recentă a vreunui ministru nu am întâlnit măsuri care să sporească incluziunea și calitatea sistemului de învățământ. Pornind de la faptul că există clase supra-aglomerate și catedre ocupate de persoane slab pregătite, până la faptul că o bună parte dintre copii părăsesc sistemul de învățământ din diverse cauze, toate aceste lucruri duc la rezultatele din ultima perioadă: elevi din ce în ce mai slab pregătiți, examene din ce în ce mai ușoare, potrivit opiniei populare, pentru ca rata de promovare să se mențină în anumite limite, studenți din ce în ce mai dezinteresați”, conchide Petru Apostoaia (foto), liderul elevilor din România.
Directori incapabili
„Deși învățământul trebuie să se axeze pe descentralizare, nu știu dacă în momentul acesta suntem capabili să dăm mână liberă unui director 100%, pentru că nu sunt capabili. În loc să avem 25-30 de elevi într-o clasă, avem situații unde sunt 37. Iar astfel, actul de predare și evaluare se diminuează. De aceea elevii ne pleacă neînvățați de la școală”, explică Iulian Cristache, președintele FNAP.
Dificultatea subiectelor, o piedică
„Dificultatea subiectelor variază fără un fundament real, căci nu știm ce procent de candidați ar putea să le rezolve. Totuși, părerea fiecăruia cu privire la dificultatea subiectelor, în raport cu ceea ce se face la clasă, poate fi un indicator bun, pentru că abia la evaluările standardizate putem vedea diferențele de calitate dintre anumite clase/unități de învățământ”, a explicat, pentru EVZ, Petru Apostoaia, președintele Consiliului Național al Elevilor. Pe de altă parte, Mircea Miclea, fost ministru, este de părere că nu se poate ca în fiecare an să existe subiecte identice ca dificultate. „Principiul care trebuie respectat este acesta: subiectele care se dau trebuie să dea o distribuție gausiană a rezultatelor. Adică, rezultatele obținute să îi facă pe majoritatea să fie undeva cu mediile între 5-7, să fie o minoritate sub 4 și unii cu note foarte mari. Dacă distribuția este gausiană, atunci subiectele sunt adecvate”, declară acesta.
„Școala trebuie să se trezească!”
Semnalul de alarmă pe care îl trage Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți (FNAP) este că „Școala trebuie să se trezească!”. Acesta adaugă că „sistemul educațional trebuie să își dea seama, familiile să conștientizeze faptul că școala nu poate suplini rolul familiei și că fără ei școala nu are nicio putere. Pe de altă parte, școala trebuie să își dea seama că are nevoie să vină cu niște programe atractive și să pună baza pe partea de aplicabilitate, să fie aproape de ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi, prin experimente, prin laboratoare, astfel încât elevul să fie atras de ora respectivă. Dacă nu vor face treaba asta și îi vom îndopa în permanență cu informații la nivel teoretic, mecanic și nu organic, astfel încât elevul să fie atras”.
Dezastrul din liceele tehnologice
În România, aproximativ 50 de licee tehnologice au avut promovabilitatea zero la acest examen de Bacalaureat. „Cei care merg la aceste licee, de regulă, sunt cei care au medii foarte slabe, adesea sub 5 în Evaluarea Națională. Eu cred că în liceele tehnologice apare astfel o selecție negativă de la Evaluarea Națională”, declară Mircea Miclea.
Cum se apără directorii de la coada clasamentului
Jurnaliștii EVZ au întrebat câțiva directori de licee de ce nu au avut promovabilitate. „Anul acest am avut ultima serie de liceu. La noi s-a intrat cu note sub 5 la Evaluarea Națională. Cum poți să îl faci pe un elev care a intrat cu nota unu să ia minim șase la BAC? Serios! Este extrem de greu. Noi avem copii munciți: avem fete care s-au măritat din timpul liceului pentru că nu mai suportau condițiile de acasă. Aș fi de acord ca la licee să se intre cu minim nota cinci. Pentru a face astfel de studii trebuie să fii în stare. Restul să facă școală profesională. Noi avem calificări precum zugrav, lucrători în construcții, vopsitori. După ce termină, mulți pleacă în străinătate”, a declarat profesorul Mărioara Mihai, directorul Liceului Tehnologic Ciobanu din județul Constanța.
Haosul legislativ, o problemă
O altă sursă a problemei este haosul legislativ și lipsa unei direcții unitare. Legea educației a fost modificată de atâtea ori încât multe dintre prevederi și-au pierdut sensul inițial sau chiar se contrazic”, mai menționează, Administrația Prezidențială.
Andronescu pasează vina fostului ministru, Pop
Concluzia generala a ministrului Educației, Ecaterina Andronescu (foto), este că rezultatele de anul acesta „sunt cele mai slabe din ultimii ani. Un examen de BAC nu se pregăteşte cu două săptămâni înainte, cu camerele de luat vederi, ci cu un an-doi înainte, atâta vreme cât stabileşti conţinutul, când stabileşti toate condiţiile, şi nu-i pui să-i surprinzi. Un examen poţi să-l faci să nu treacă nimeni, să încerci să dovedeşti că nimeni nu a învăţat nimic sau poţi să încerci să dovedeşti ce a învăţat fiecare”, se arată într-o declarație a acesteia. Ministrul a mai adăugat că pe viitor, Bacalaureatul se va baza pe un curriculum diferențiat în funcție de opțiunile elevilor. „Trebuie să accentuăm și mai mult bacalaureatul diferențiat. Și când spun acest lucru, mă gândesc la diferențiat pe tipuri de clase, una este clasa de matematică-informatică, alta este clasa de științele naturii. Astăzi se diferențiază foarte puțin. Poate ar trebui să-l diferențiem mai mult. De ce să nu gândim la abordarea unui curriculum diferențiat în funcție și de opțiunile inițiale ale celor care aparțin unei generații de elevi”.