Cu două luni înainte de alegeri, România riscă să fie cuprinsă de haos. Sindicate, funcţionari publici şi studenţi - toţi cer bani de la buget.
În cazul în care nu vor primi ceea ce au cerut - aşa cum au primit pensionarii, diplomaţii, parlamentarii sau poliţiştii - vor intra în grevă sau vor ieşi în stradă. Responsabili pentru această sarabandă a revendicărilor sunt parlamentarii din toate partidele, care până acum s-au întrecut în pomeni electorale. Niciun partid nu a îndrăznit să spună că toate aceste cadouri presupun un efort bugetar care ar putea să declan- şeze o spirală inflaţionistă. Totuşi, există şi o ierarhie a responsabilităţ ilor, dincolo de culpa generală.
Primul vinovat: Tăriceanu
Primii vinovaţi sunt premierul Tăriceanu şi liderii liberali, care, în toamna lui 2007, la sfatul consilierilor israelieni, şi-au asigurat un scor bun la alegerile europarlamentare mituindu-i pe pensionari. Era primul val de majorare a veniturilor celor de vârsta a treia. PNL a reuşit, atunci, să acopere scandalul din jurul ministrului Remeş, suspectat că a fost mituit cu caltaboşi. Liberalii au văzut că reţeta funcţionează, aşa că au acceptat toate revendicările salariale - până ieri, când au anunţat că s-a ajuns la fundul sacului şi riscăm să fim chiar daţi afară din Uniunea Europeană.
PSD a fost partidul care a şantajat şi a împins PNL de la spate, forţând adoptarea unor măsuri populiste. Nu mai departe de începutul lunii septembrie, Mircea Geoană a anunţat că partidul său nu va mai depune nicio moţiune împotriva guvernului liberal dacă majorarea pensiilor este decalată din noiembrie în octombrie.
Geoană a impus atunci şi alte cheltuieli bugetare, precum subvenţii pentru agricultori. PSD a fost formaţiunea care a iniţiat legea referitoare la creşterea cu 50% a salariilor profesorilor.
În noiembrie 2007, singurul politician care a avut obiecţii la majorarea pensiilor a fost pre- şedintele Traian Băsescu. Partidul său a obţinut însă, la euro-parlamentare, un scor sub aşteptări, aşa că mai mulţi lideri democraţi au ajuns la concluzia că a fost o greşeală faptul că s-au opus unor pensii mai mari. În consecinţă, din vara lui 2008, PDL a declanşat propriul program de promisiuni populiste: ajutoare mai mari la încălzire şi susţinerea mai tuturor revendică- rilor sindicaliste. Pentru a-şi întări influenţa în rândul cadrelor didactice, PDL l-a racolat pe unul dintre liderii din învăţământ, Cătălin Croitoru. Parlamentarii PDL au votat fără niciun fel de regrete majorarea salariilor cadrelor didactice, iar preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va promulga legea. PRM şi PNG profită de instabilitate Este neclar dacă cele trei mari partide vor avea de câştigat de pe urma haosului pe care chiar ele l-au întreţinut. Dacă funcţionarii publici ies în stradă, PNL ar putea pierde o bună parte din câştigul electoral obţinut prin majorarea pensiilor. Pensionarii, ale căror preferinţe politice s-au mutat de la Ion Iliescu la Călin Popescu- Tăriceanu, vor stabilitate, nu mitinguri şi greve.
De fapt, experienţa alegerilor anterioare ne arată că, în vremuri tulburi, cei care profită sunt politicienii extremişti. Dacă, înainte de alegeri, România intră într-o perioadă de instabilitate, PRM şi PNG vor avea o şansă (poate singura) să treacă de pragul de 5% şi să intre în parlament.
Recomandările noastre
