Turbulenţele din ultima perioadă scot la iveală o nouă faţă a acestuia: "socialismul pentru bogaţi". Statul redevine o putere importantă în economia de piaţă.

Avalanşa problemelor generate de creditele neperformante şi de instrumentele financiare „toxice“ a început cu mai mult de trei ani în urmă. Lăcomia bancherilor şi a marilor bogătaşi a împins lumea într-o criză fără precedent.

Consecinţele turbulenţelor de pe pieţele financiare externe sunt greu de estimat până şi pentru cei mai fini analişti. Una dintre urmările certe este că statul câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa mediului privat.

În cele mai negre momente de panică, statul a intervenit în forţă pentru salvarea băncilor, devenind astfel noul stăpân discret al economiei. În aceste momente de nelinişte ne întrebăm dacă sistemul capitalist, a cărui locomotivă a fost zeci de ani de zile poporul american, mai poate supravieţui. Şi dacă nu cumva promotorii modelului socialist au avut dreptate.

Mai mulţi analişti prevăd că această criză va aduce o nouă faţă capitalismului, care seamănă mai degrabă cu un „socialism pentru bogaţi“.

EVZ prezintă o cronologie a crizei externe care a secerat zeci de miliarde de dolari din averile bogaţilor lumii.

La nivelul populaţiei, turbulenţele au fost resimţite mai puternic în SUA, urmând să apară în curând şi în România. Creditele scumpe şi veniturile care nu vor mai creşte îi vor opri pe români din febra cumpărăturilor.

Marii producători auto rămaşi fără o mare parte din cumpărători închid fabrici şi dau muncitori afară. Criza a adus finalul gloriei sectorului imobiliar în SUA şi acum şi în Europa. Băncile dau mai greu credite, oamenii şi companiile fug de dobânzile mari, iar multe proiecte rezidenţiale începute zac nefinalizate, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

"Viciul inerent al capitalismului este împărţirea inegală a binecuvântărilor. Viciul inerent al socialismului este împărţirea egală a mizeriei.", Winston Churchill, fost premier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură TRANSFORMARE

Lăcomia bogaţilor lumii duce la declinul liberalismului economic

În ultima vreme, capitalismul, aşa cum îl ştiam în teorie, îşi arată limitele. Pentru a salva pieţele financiare şi, implicit, economia reală, marile state liberaliste au trecut la naţionalizări în masă, un simbol al statelor de tip socialist. Cu toate acestea, analiştii nu cred că sistemul capitalist a eşuat. „În niciun caz. Economiile trec periodic prin momente de criză, iar această criză în sine este o dovadă că sistemul capitalist funcţionează. Este clar însă că vor exista ajustări asupra modului de operare al sistemului capitalist. Reglementarea pieţelor, atât prin închiderea lacunelor legislative, cât şi prin introducerea de noi măsuri în domenii care până acum nu erau supravegheate, va fi un prim pas“, ne-a declarat Laurian Lungu, analist, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

Potrivit acestuia, un câştig real în prevenirea unor crize viitoare ar fi adoptarea unui sistem de valori morale la care să fie „supuşi“ actorii pieţei.

Un nou sistem financiar mondial

Însă marea întrebare este dacă se mai poate vorbi despre capitalism în marile economii ale lumii, având în vedere faptul că statul deţine participaţii importante la mai multe instituţii financiaremamut şi nu numai. „Sintagma folosită acum în lume este «socialism pentru bogaţi». Se poate vorbi despre un dublu standard, Europa şi SUA naţionalizează bănci, probabil în curând şi companii, dar limitează ţările emergente, cum ar fi şi România, în politica de ajutor de stat. Crizele economice globale sunt ciclice. Însă este nevoie de o re-reglementare în sistemul financiar mondial, după o perioadă îndelungată de de-reglementare“, ne-a declarat analistul Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. Acum, cei care îi incriminau pe cei care recurgeau la naţionalizări fac chiar ei acest lucru.

Sistemul economic de după criză va fi definit „din mers“, crede Laurian Lungu. Va depinde mult de efectele crizei, în special de evoluţia şomajului. O creştere mare a şomajului va avea efecte sociale care, inevitabil, se vor răsfrânge în politici economice care pot lua forme protecţioniste cu tentă social-democrată. În contrast, o revenire mai rapidă a economiei globale din această criză va accelera din nou rolul capitalului privat în economie.

Regimul viitorului

Avem de-a face cu „socialism, în stilul secolului XXI“, sesiza Floyd Norris, şef al Departamentului financiar de la „New York Times“. „Paradoxul este că această întreagă mizerie a fost creată de un grup de zeloţi care au înţeles că ideologia pieţelor libere nu include şi reguli, regulatori şi supervizare“, a declarat Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York. El îi acuză pe aceştia că au împins SUA spre socialism. De fapt, chiar a popularizat un acronim, USSRA - United Socialist State Republic of America (Republica Socialistă a Statelor Unite ale Americii).

Omul de afaceri şi analistul francez Claude Bébéar a scris o carte mult comentată - „Ei vor ucide capitalismul“, în care avertiza că cei cu atitudinea celor care trebuie să reglementeze pieţele, mai ales cei americani, reprezintă un mare pericol. El i-a comparat pe aceştia cu fundamentalişti religioşi iranieni, obsedaţi de conceptul de „valoare de piaţă“ aşa cum aceia sunt obsedaţi de valorile lor spirituale. (Adrian Popa)

VIZIUNE

Statul, noul stăpân al lumii

Naţionalizări pe faţă sau indirecte răscolesc ţările industrializate din Vest, spune profesorul de economie Daniel Dăianu. Asistăm la un fenomen inimaginabil, pentru mulţi, cu câţiva ani în urmă. „Avem acum un eşec monumental al unui model de afaceri în industria financiară, dezvoltat mai ales în SUA, dar practicat şi de numeroase grupuri financiare europene. Situaţia disperată din industria financiară de peste Ocean şi riscul unor evoluţii similare în ţări europene au obligat statul, ca purtător al interesului public, să intervină“, spune economistul. Naţionalizările de acum şi apariţia unui „nou“ sector de stat se fac în condiţii de mare stres economic şi social. În ţări din UE şi în SUA se pune „sămânţa“ unui „nou“ capitalism de stat, ceea ce nu înseamnă dispariţia economiei libere, conchide Dăianu.

RĂSTURNARE DE SITUAŢIE

China şi Rusia câştigă puterea

UE şi SUA vor ieşi din criză cu economiile transformate şi vor continua să fie, în mod fundamental, democraţii liberale, cred analiştii. Criza financiară le-a slăbit deja, iar alte puteri vor profita de moment pentru a se impune. Viitorul va fi marcat de competiţia dintre democraţia liberală şi forme autoritariste ale capitalismului, exemplificate de state precum China sau Rusia. Ţările occidentale vor trebui să accepte un statut slăbit în economia mondială şi să renunţe la aroganţa în relaţia cu restul lumii, pentru binele lor. „Acelaşi lucru este valabil şi pentru reforma instituţiilor financiare internaţionale şi a noii arhitecturi pentru tratarea problemelor globale“, a mai spus Daniel Dăianu.

PIERDERILE NABABILOR Averile lumii se topesc pe Burse

Zeci de miliarde de dolari din averile bogaţilor lumii s-au evaporat în ultimele luni din cauza crizei financiare mondiale. Averile lor aproape că variază de la o zi la alta, din cauza fluctuaţiilor valorii de piaţă a companiilor pe bursele externe.

Cel mai mare perdant în urma turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale este magnatul oţelului, indianul Lakshmi Mittal. Averea sa a scăzut cu circa 27 de miliarde de dolari. Bill Gates a pierdut în valurile crizei un miliard şi jumătate de dolari, potrivit „Forbes“.

Dintre oligarhii ruşi, cel mai afectat este Oleg Deripaska, a cărui avere s-a micşorat cu 16 miliarde de dolari.

Warren Buffet, care a dat mereu dovadă de fler în momentele de cumpănă, a gândit strategic. Prin compania sa de investiţii Berkshire Hathaway, cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului „Forbes“, a investit 3 miliarde de dolari în compania americană General Electric şi alte 5 miliarde de dolari în banca Goldman Sachs. Mai mult, în ultima perioadă, averea lui Buffet a sporit cu 8 miliarde de dolari, până la 58 de miliarde de dolari.

În ceea ce-i priveşte pe bogaţii României, averile lor vor ajunge mai mici la anul. Aceasta deoarece o mare parte din ele se bazează pe valoarea proprietăţilor imobiliare, care sunt în scădere. În plus, pierderile mari suferite de oamenii de afaceri care au investiţii pe Bursa de la Bucureşti şi pe cele din străinătate se vor reflecta şi în clasamentul „Capital“ de anul viitor. (Ana Bâtcă)

EFECTE ÎN ROMÂNIA

Vine factura pentru mania creditelor inconştiente

Efectele crizei financiare externe nu sunt încă evidente la noi. Însă când românii le vor simţi din plin, prin credite mai scumpe şi mai greu de obţinut şi printr-o viaţă mai grea, îşi vor schimba obiceiurile de cheltuire a banilor, consideră specialiştii.

„La noi încă e soare, curge mustul, miroase a pastramă, nu se văd efectele crizei. Românul o să înceapă să le observe atunci când o să-i vină rata de 650 de euro în loc de 400 de euro, iar salariul nu va mai creşte ca până acum“, ne spune Ionuţ Popescu, fost ministru de finanţe. El spune că, astfel, românii se vor dezobişnui să trăiască peste ceea ce îşi pot permite.

Leul nu a scăpat încă de probleme. Până la sfârşitul anului, vom vedea din nou un curs de circa 4 lei pentru un euro, consideră Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei analiştilor financiari din România. Ratele la credite vor creşte, produsele şi serviciile pe care le consumăm se vor scumpi şi „va scădea nivelul de trai, în special al păturii mai sărace a populaţiei“, afirmă el.

Companiile, lovite în lanţ

Din cauza stagnării creditării, oamenii nu vor mai consuma la fel de mult, companiile nu vor mai vinde aceleaşi cantităţi de produse, iar salariile nu se vor mai majora în ritmul cu care ne-am obişnuit. Dacă în perioada august 2007-august 2008 salariul mediu net a crescut cu 24%, pentru anul viitor guvernul a prevăzut în proiectul de buget un salt de doar 10% al salariilor angajaţilor.

Scăderea consumului va lovi în lanţ toate domeniile: Bursa, imobiliarele, retailul, industria auto şi a bunurilor de larg consum. O lovitură mai mică o vor primi serviciile, care însă nu vor mai face profituri la fel de mari.

Cristian Ghinea, analist politic la Societatea Academică din România, afirmă că „vor fi afectate companiile care au investit mult şi aveau probleme de lichiditate, deoarece banii nu se mai întorc rapid, iar finanţările nu sunt la îndemână“. În opinia sa, cei care au contractat credite prea mari vor plăti pentru inconştienţa lor. „Creditul cu buletinul semăna cu un FNI mai complex. Românii vor înţelege că pentru orice consum trebuie să plătească şi că viaţa nu e ieftină“, adaugă el. (Ana Bâtcă)

EFECTE. Ionuţ Popescu se aşteaptă să vedem câteva „căzături cu răsunet“ printre companiile cu investiţii neterminate şi credite foarte mari ATENŢIONARE Primele semne au apărut acum trei ani, însă nimeni nu le-a dat importanţă

În prezent, riscurile de pe piaţă îi orientează pe investitori către proiectele energetice.

Când a început de fapt criza financiară, ar fi putut fi evitată şi cine sunt principalii vinovaţi? Acestea sunt întrebările la care economiştii din întreaga lume încearcă să dea un răspuns.

Cu toate că americanii sperau ca fiecare dintre falimentele produse de la începutul anului să fie şi ultimul, căderea băncii de investiţii Lehman Brothers, anunţată la mijlocul lunii septembrie, a născut un val de panică. Prăbuşirea zgomotoasă a băncii a deschis calea pentru căderea unor instituţii financiare importante din Europa.

În acel moment, o lume întreagă a înţeles că efectele crizei creditelor subprime din SUA vor fi adânci şi vor afecta toate ţările. Cel mai grav este însă că specialiştii nu pot estima care vor fi consecinţele pe termen lung ale turbulenţelor.

Peste Ocean, criza a început să fie simţită încă din 2005, din momentul în care băncile care încasau ratele pentru creditele ipotecare contractate de americani s-au trezit fără bani gheaţă, iar una dintre aceste companii a intrat în colaps. Aceasta după ce oamenii care au luat credite pe care nu îşi puteau permite să le plătească nu şi-au mai achitat ratele, iar casele confiscate de bănci rămâneau nevândute.

Ca să scape de aceste credite, instituţiile financiare americane le vindeau pe Bursă altor bănci, împachetate în instrumente financiare derivate complexe. Aceste „pachete toxice“ au târât în criză alte zeci de instituţii financiare din întreaga lume.

Criza mută investiţiile spre energie

Însă nu toate domeniile vor avea de pierdut în urma acestor probleme. Turbulenţele financiare de pe plan mondial au avut efecte mai degrabă benefice asupra sistemului energetic, spre care s-au îndreptat din ce în ce mai mulţi bani destinaţi investiţiilor, în condiţiile în care pieţele financiare şi de capital nu mai sunt atât de atractive, consideră vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Nicolae Opriş.

Astfel, investitorii se reorientează spre domenii unde recuperarea banilor se face încet, dar sigur, ceea ce contravine trendului care a caracterizat până acum intenţia oamenilor de afaceri de a face profituri rapide. De exemplu, CEZ din Cehia pune bazele unei afaceri considerate un succes garantat, construirea celui mai mare parc eolian terestru din Europa, în zona Dobrogea, în schimbul unei investiţii de 1,1 miliarde de euro.

Cererea scăzută de petrol bate eforturile OPEC

Pe plan mondial, proiectele în energie, petrol şi gaze încep să se ridice la zeci de miliarde de euro, precum parteneriatul Gazprom-StatoilHydro-Total, de 15-20 de miliarde de dolari, pentru zăcă- mântul de gaze Shtokman. De asemenea, Iberdrola, un alt investitor masiv pe piaţa energiei verzi, a alocat 8 miliarde de dolari pentru investiţii în sectorul eolian, în Statele Unite.

Totuşi, limitarea creditării a produs efecte în lanţ, diminuând cererea de ţiţei, ceea ce a determinat o scădere uluitoare a cotaţiilor barilului de petrol, de la recordul de 147 de dolari, înregistrat în iunie, sub 70 de dolari. Neliniştite de această turnură neaşteptată, ţările OPEC se vor întâlni astăzi pentru a lua o decizie în privinţa diminuării producţiei, care ar duce la majorarea cotaţiilor.(Florentina Cioacă, Ana Bâtcă)

VICTIME COLATERALE

Convulsii „dureroase“ în industria de automobile

Industria auto, parte integrantă a economiei reale (care produce bunuri - n.r.), este una dintre cele mai afectate de criză, după cea financiară. Marii constructori mondiali au anunţat deja că vor reduce producţia, se fac sau se pregătesc disponibilizări masive de angajaţi, iar unele companii vor fi înghiţite de rivale, relevă agenţia Reuters. În primele nouă luni ale anului, vânzările auto în Europa au scăzut cu 4,4%, însă declinul a fost mai accelerat în septembrie, când numărul de automobile noi comercializate s-a redus cu 8,2% faţă de luna a noua din 2007. Trecerea în marşarier a pieţei s-a transmis şi în România. Numărul de automobile noi înmatriculate în România a scăzut în primele nouă luni cu 1,4%. Daimler, PSA Peugeot Citroën, Renault şi Fiat au anunţat că abandonează obiectivele financiare şi de vânză ri pentru 2008 şi 2009 din cauza scăderii cererii şi a creşterii costurilor din industrie.

„Obiectivele companiilor sunt depăşite“, a semnalat, într-un raport, banca elveţiană Credit Suisse. Producătorii de automobile nu se confruntă numai cu o cerere scăzută, ci şi cu dificultăţi în finanţarea operaţiunilor, deoarece băncile, aflate şi ele în criză, refuză să le mai acorde împrumuturi.

Statul intervine şi aici

Constructorii auto au luat deja măsuri de urgenţă. Fiat a închis temporar mai multe fabrici, Chrysler, de asemenea, a pus lacătul la facilitatea din Delaware, iar Nissan a redus producţia unei uzine din Spania. Şi astea sunt doar câteva exemple.

Şi producătorii de accesorii şi piese auto trec prin momente foarte dificile. Liderii europeni analizează posibilitatea acordării de finanţare pentru industria auto, pentru a stimula producţia de maşini mai puţin poluante, în timp ce guvernul american a aprobat deja credite cu dobânzi reduse în valoare totală de 25 de miliarde de dolari pentru cele trei mari concerne din Detroit: General Motors, Chrysler şi Ford. Acţiunile companiilor auto listate s-au prăbuşit dramatic în acest an. Spre exemplu, Renault a pierdut 70% din capitalizarea bursieră. (Adrian Popa)

CONSECINŢE. O mare parte dintre producătorii de autoturisme vor lăsa la vatră mii de angajaţi

PENTRU CĂ NU SUNT BANI

Apartamentele europene, pe tobogan

Preţurile locuinţelor au luat-o la vale în toată Europa. Valul nu a iertat nici pieţele cele mai stabile - Germania şi Italia - şi a venit în România în momentul în care volumul tranzacţiilor imobiliare căzuse mai mult ca niciodată în ultimii ani. Unii specialiştii consideră că, spre deosebire de americani, cei mai mulţi europeni abia acum încep să simtă colţii crizei financiare, prin mărirea dobânzilor, în timp ce alţii văd în această perioadă cea mai bună ocazie pentru investitorii care dispun de lichidităţi.

Statul s-ar putea număra printre marii câştigători, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, dacă ar profita de costurile reduse la materialele de construcţii şi forţa de muncă şi ar demara lucrările la marile proiecte de infrastructură.

Mai multe locuinţe decât clienţi

Primele semne care avertizau că piaţa imobiliară nu va rămâne un El Dorado la nesfârşit au apărut în Spania, încă de anul trecut. Domeniul construcţiilor avea o dinamică uimitoare, ajungând la performanţa de a ridica 800.000 de unităţi pe an. Când preţurile au crescut prea mult, pe fondul unei oferte mult prea generoase, vânzările s-au rărit simţitor. Băncile - care-i finanţaseră atât pe consumatorii finali, cât şi pe dezvoltatori - s-au trezit cu un portofoliu imens de apartamente goale şi greu vandabile, într-o perioadă în care banii deveneau din ce în ce mai scumpi, pe fondul crizei americane. Au fost nevoite, astfel, să majoreze dobânzile, ceea ce i-a pus pe mulţi clienţi în incapacitate de plată. Mai ales pe cei care activau în construcţii rămaşi deodată pe drumuri. În prezent, mii de apartamente noi stau goale.

Deşi numărul de locuinţe ridicate la noi nu se compară cu cel din Spania, preţurile imobilelor, ajunse la cote foarte înalte, au transformat casele într-un deziderat greu de atins pentru mulţi români.

Proiecte în „aer“

Piaţa, întreţinută luni întregi de investiţii speculative cu capital străin, a fost lovită din plin de lipsa de lichidităţi. Aşa au apărut mai multe unităţi locative decât clienţi cu potenţial de cumpărare. „Faptul că băncile au început să modifice dobânzile îi poate duce pe unii clienţi la incapacitate de plată şi-i îndepărtează pe cei care îşi plănuiau o achiziţie imobiliară prin credit“, explică Ciprian Hrişcă, partener în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Teneo. Lipsa lichidităţilor a lovit toate pieţele din Europa. Investiţiile imobiliare au scăzut în Germania cu până la 40%, iar preţurile s-au redus cu până la 20%. Situaţia este însă stabilă, susţin specialiştii, în condiţiile în care aspectul predominant al pieţei - închirierea - are o cerere constantă. Nici Italia nu a scăpat de criză - preţurile au scăzut cu 10% în special în sud, în lipsa clienţilor străini. (Teodora Trandafir)

PERICOL. Mai multe proiecte imobilare riscă să rămână nefinalizate PREDICŢII Se poate şi mai ieftin

Actorii din piaţa imobiliară sunt convinşi că preţurile vor mai coborî încă o perioadă, fenomen ce se va manifesta la toate nivelurile. „Cred că materiile prime se vor ieftini, la fel şi forţa de muncă. Cei care au bani de investiţii ar trebui să construiască acum şi să aştepte ca piaţa să crească din nou, pentru a vinde mai scump“, e de părere Călin Clinciu, director de dezvoltare la Euroest. În prezent, cele mai mari scăderi de preţ se înregistrează la apartamentele vechi, care s-au ieftinit în ultimele şase luni cu circa 20%. „Cel mai mult au de suferit cei care trebuie să vândă urgent“, explică Adrian Şişchin, reprezentantul companiei Remax. Printre aceştia se numără atât speculatorii, cât şi dezvoltatorii care depindeau de ritmul vânzărilor pentru a-şi plăti datoriile la bănci. În aceste condiţii, unii investitori ar putea ajunge la faliment.

CITIŢI ŞI:

Marea criză din 1929, varianta 2008? | VIDEO EDITORIALUL EVZ: Politicienii şi bancherii, profitorii crizei