Editura Evenimentul si Capital

ANALIZĂ EVZ: Câţi bani mai face capitalismul după criză

a8e1f3fc7fc697635efb7553c58e38b6
Autor: | | 73 Comentarii | 0 Vizualizari

Turbulenţele din ultima perioadă scot la iveală o nouă faţă a acestuia: "socialismul pentru bogaţi". Statul redevine o putere importantă în economia de piaţă.

Avalanşa problemelor generate de creditele neperformante şi de instrumentele financiare „toxice“ a început cu mai mult de trei ani în urmă. Lăcomia bancherilor şi a marilor bogătaşi a împins lumea într-o criză fără precedent. Consecinţele turbulenţelor de pe pieţele financiare externe sunt greu de estimat până şi pentru cei mai fini analişti. Una dintre urmările certe este că statul câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa mediului privat. În cele mai negre momente de panică, statul a intervenit în forţă pentru salvarea băncilor, devenind astfel noul stăpân discret al economiei. În aceste momente de nelinişte ne întrebăm dacă sistemul capitalist, a cărui locomotivă a fost zeci de ani de zile poporul american, mai poate supravieţui. Şi dacă nu cumva promotorii modelului socialist au avut dreptate. Mai mulţi analişti prevăd că această criză va aduce o nouă faţă capitalismului, care seamănă mai degrabă cu un „socialism pentru bogaţi“. EVZ prezintă o cronologie a crizei externe care a secerat zeci de miliarde de dolari din averile bogaţilor lumii. La nivelul populaţiei, turbulenţele au fost resimţite mai puternic în SUA, urmând să apară în curând şi în România. Creditele scumpe şi veniturile care nu vor mai creşte îi vor opri pe români din febra cumpărăturilor. Marii producători auto rămaşi fără o mare parte din cumpărători închid fabrici şi dau muncitori afară. Criza a adus finalul gloriei sectorului imobiliar în SUA şi acum şi în Europa. Băncile dau mai greu credite, oamenii şi companiile fug de dobânzile mari, iar multe proiecte rezidenţiale începute zac nefinalizate, în aşteptarea unor vremuri mai bune. "Viciul inerent al capitalismului este împărţirea inegală a binecuvântărilor. Viciul inerent al socialismului este împărţirea egală a mizeriei.", Winston Churchill, fost premier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură TRANSFORMARE Lăcomia bogaţilor lumii duce la declinul liberalismului economic În ultima vreme, capitalismul, aşa cum îl ştiam în teorie, îşi arată limitele. Pentru a salva pieţele financiare şi, implicit, economia reală, marile state liberaliste au trecut la naţionalizări în masă, un simbol al statelor de tip socialist. Cu toate acestea, analiştii nu cred că sistemul capitalist a eşuat. „În niciun caz. Economiile trec periodic prin momente de criză, iar această criză în sine este o dovadă că sistemul capitalist funcţionează. Este clar însă că vor exista ajustări asupra modului de operare al sistemului capitalist. Reglementarea pieţelor, atât prin închiderea lacunelor legislative, cât şi prin introducerea de noi măsuri în domenii care până acum nu erau supravegheate, va fi un prim pas“, ne-a declarat Laurian Lungu, analist, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicată (GEA). Potrivit acestuia, un câştig real în prevenirea unor crize viitoare ar fi adoptarea unui sistem de valori morale la care să fie „supuşi“ actorii pieţei. Un nou sistem financiar mondial Însă marea întrebare este dacă se mai poate vorbi despre capitalism în marile economii ale lumii, având în vedere faptul că statul deţine participaţii importante la mai multe instituţii financiaremamut şi nu numai. „Sintagma folosită acum în lume este «socialism pentru bogaţi». Se poate vorbi despre un dublu standard, Europa şi SUA naţionalizează bănci, probabil în curând şi companii, dar limitează ţările emergente, cum ar fi şi România, în politica de ajutor de stat. Crizele economice globale sunt ciclice. Însă este nevoie de o re-reglementare în sistemul financiar mondial, după o perioadă îndelungată de de-reglementare“, ne-a declarat analistul Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. Acum, cei care îi incriminau pe cei care recurgeau la naţionalizări fac chiar ei acest lucru. Sistemul economic de după criză va fi definit „din mers“, crede Laurian Lungu. Va depinde mult de efectele crizei, în special de evoluţia şomajului. O creştere mare a şomajului va avea efecte sociale care, inevitabil, se vor răsfrânge în politici economice care pot lua forme protecţioniste cu tentă social-democrată. În contrast, o revenire mai rapidă a economiei globale din această criză va accelera din nou rolul capitalului privat în economie. Regimul viitorului Avem de-a face cu „socialism, în stilul secolului XXI“, sesiza Floyd Norris, şef al Departamentului financiar de la „New York Times“. „Paradoxul este că această întreagă mizerie a fost creată de un grup de zeloţi care au înţeles că ideologia pieţelor libere nu include şi reguli, regulatori şi supervizare“, a declarat Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York. El îi acuză pe aceştia că au împins SUA spre socialism. De fapt, chiar a popularizat un acronim, USSRA - United Socialist State Republic of America (Republica Socialistă a Statelor Unite ale Americii). Omul de afaceri şi analistul francez Claude Bébéar a scris o carte mult comentată - „Ei vor ucide capitalismul“, în care avertiza că cei cu atitudinea celor care trebuie să reglementeze pieţele, mai ales cei americani, reprezintă un mare pericol. El i-a comparat pe aceştia cu fundamentalişti religioşi iranieni, obsedaţi de conceptul de „valoare de piaţă“ aşa cum aceia sunt obsedaţi de valorile lor spirituale. (Adrian Popa) VIZIUNE Statul, noul stăpân al lumii Naţionalizări pe faţă sau indirecte răscolesc ţările industrializate din Vest, spune profesorul de economie Daniel Dăianu. Asistăm la un fenomen inimaginabil, pentru mulţi, cu câţiva ani în urmă. „Avem acum un eşec monumental al unui model de afaceri în industria financiară, dezvoltat mai ales în SUA, dar practicat şi de numeroase grupuri financiare europene. Situaţia disperată din industria financiară de peste Ocean şi riscul unor evoluţii similare în ţări europene au obligat statul, ca purtător al interesului public, să intervină“, spune economistul. Naţionalizările de acum şi apariţia unui „nou“ sector de stat se fac în condiţii de mare stres economic şi social. În ţări din UE şi în SUA se pune „sămânţa“ unui „nou“ capitalism de stat, ceea ce nu înseamnă dispariţia economiei libere, conchide Dăianu. RĂSTURNARE DE SITUAŢIE China şi Rusia câştigă puterea UE şi SUA vor ieşi din criză cu economiile transformate şi vor continua să fie, în mod fundamental, democraţii liberale, cred analiştii. Criza financiară le-a slăbit deja, iar alte puteri vor profita de moment pentru a se impune. Viitorul va fi marcat de competiţia dintre democraţia liberală şi forme autoritariste ale capitalismului, exemplificate de state precum China sau Rusia. Ţările occidentale vor trebui să accepte un statut slăbit în economia mondială şi să renunţe la aroganţa în relaţia cu restul lumii, pentru binele lor. „Acelaşi lucru este valabil şi pentru reforma instituţiilor financiare internaţionale şi a noii arhitecturi pentru tratarea problemelor globale“, a mai spus Daniel Dăianu. PIERDERILE NABABILOR Averile lumii se topesc pe Burse Zeci de miliarde de dolari din averile bogaţilor lumii s-au evaporat în ultimele luni din cauza crizei financiare mondiale. Averile lor aproape că variază de la o zi la alta, din cauza fluctuaţiilor valorii de piaţă a companiilor pe bursele externe. Cel mai mare perdant în urma turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale este magnatul oţelului, indianul Lakshmi Mittal. Averea sa a scăzut cu circa 27 de miliarde de dolari. Bill Gates a pierdut în valurile crizei un miliard şi jumătate de dolari, potrivit „Forbes“. Dintre oligarhii ruşi, cel mai afectat este Oleg Deripaska, a cărui avere s-a micşorat cu 16 miliarde de dolari. Warren Buffet, care a dat mereu dovadă de fler în momentele de cumpănă, a gândit strategic. Prin compania sa de investiţii Berkshire Hathaway, cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului „Forbes“, a investit 3 miliarde de dolari în compania americană General Electric şi alte 5 miliarde de dolari în banca Goldman Sachs. Mai mult, în ultima perioadă, averea lui Buffet a sporit cu 8 miliarde de dolari, până la 58 de miliarde de dolari. În ceea ce-i priveşte pe bogaţii României, averile lor vor ajunge mai mici la anul. Aceasta deoarece o mare parte din ele se bazează pe valoarea proprietăţilor imobiliare, care sunt în scădere. În plus, pierderile mari suferite de oamenii de afaceri care au investiţii pe Bursa de la Bucureşti şi pe cele din străinătate se vor reflecta şi în clasamentul „Capital“ de anul viitor. (Ana Bâtcă) EFECTE ÎN ROMÂNIA Vine factura pentru mania creditelor inconştiente Efectele crizei financiare externe nu sunt încă evidente la noi. Însă când românii le vor simţi din plin, prin credite mai scumpe şi mai greu de obţinut şi printr-o viaţă mai grea, îşi vor schimba obiceiurile de cheltuire a banilor, consideră specialiştii. „La noi încă e soare, curge mustul, miroase a pastramă, nu se văd efectele crizei. Românul o să înceapă să le observe atunci când o să-i vină rata de 650 de euro în loc de 400 de euro, iar salariul nu va mai creşte ca până acum“, ne spune Ionuţ Popescu, fost ministru de finanţe. El spune că, astfel, românii se vor dezobişnui să trăiască peste ceea ce îşi pot permite. Leul nu a scăpat încă de probleme. Până la sfârşitul anului, vom vedea din nou un curs de circa 4 lei pentru un euro, consideră Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei analiştilor financiari din România. Ratele la credite vor creşte, produsele şi serviciile pe care le consumăm se vor scumpi şi „va scădea nivelul de trai, în special al păturii mai sărace a populaţiei“, afirmă el. Companiile, lovite în lanţ Din cauza stagnării creditării, oamenii nu vor mai consuma la fel de mult, companiile nu vor mai vinde aceleaşi cantităţi de produse, iar salariile nu se vor mai majora în ritmul cu care ne-am obişnuit. Dacă în perioada august 2007-august 2008 salariul mediu net a crescut cu 24%, pentru anul viitor guvernul a prevăzut în proiectul de buget un salt de doar 10% al salariilor angajaţilor. Scăderea consumului va lovi în lanţ toate domeniile: Bursa, imobiliarele, retailul, industria auto şi a bunurilor de larg consum. O lovitură mai mică o vor primi serviciile, care însă nu vor mai face profituri la fel de mari. Cristian Ghinea, analist politic la Societatea Academică din România, afirmă că „vor fi afectate companiile care au investit mult şi aveau probleme de lichiditate, deoarece banii nu se mai întorc rapid, iar finanţările nu sunt la îndemână“. În opinia sa, cei care au contractat credite prea mari vor plăti pentru inconştienţa lor. „Creditul cu buletinul semăna cu un FNI mai complex. Românii vor înţelege că pentru orice consum trebuie să plătească şi că viaţa nu e ieftină“, adaugă el. (Ana Bâtcă) CONSECINŢE. O mare parte dintre producătorii de autoturisme vor lăsa la vatră mii de angajaţi PENTRU CĂ NU SUNT BANI Apartamentele europene, pe tobogan Preţurile locuinţelor au luat-o la vale în toată Europa. Valul nu a iertat nici pieţele cele mai stabile - Germania şi Italia - şi a venit în România în momentul în care volumul tranzacţiilor imobiliare căzuse mai mult ca niciodată în ultimii ani. Unii specialiştii consideră că, spre deosebire de americani, cei mai mulţi europeni abia acum încep să simtă colţii crizei financiare, prin mărirea dobânzilor, în timp ce alţii văd în această perioadă cea mai bună ocazie pentru investitorii care dispun de lichidităţi. Statul s-ar putea număra printre marii câştigători, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, dacă ar profita de costurile reduse la materialele de construcţii şi forţa de muncă şi ar demara lucrările la marile proiecte de infrastructură. Mai multe locuinţe decât clienţi Primele semne care avertizau că piaţa imobiliară nu va rămâne un El Dorado la nesfârşit au apărut în Spania, încă de anul trecut. Domeniul construcţiilor avea o dinamică uimitoare, ajungând la performanţa de a ridica 800.000 de unităţi pe an. Când preţurile au crescut prea mult, pe fondul unei oferte mult prea generoase, vânzările s-au rărit simţitor. Băncile - care-i finanţaseră atât pe consumatorii finali, cât şi pe dezvoltatori - s-au trezit cu un portofoliu imens de apartamente goale şi greu vandabile, într-o perioadă în care banii deveneau din ce în ce mai scumpi, pe fondul crizei americane. Au fost nevoite, astfel, să majoreze dobânzile, ceea ce i-a pus pe mulţi clienţi în incapacitate de plată. Mai ales pe cei care activau în construcţii rămaşi deodată pe drumuri. În prezent, mii de apartamente noi stau goale. Deşi numărul de locuinţe ridicate la noi nu se compară cu cel din Spania, preţurile imobilelor, ajunse la cote foarte înalte, au transformat casele într-un deziderat greu de atins pentru mulţi români. Proiecte în „aer“ Piaţa, întreţinută luni întregi de investiţii speculative cu capital străin, a fost lovită din plin de lipsa de lichidităţi. Aşa au apărut mai multe unităţi locative decât clienţi cu potenţial de cumpărare. „Faptul că băncile au început să modifice dobânzile îi poate duce pe unii clienţi la incapacitate de plată şi-i îndepărtează pe cei care îşi plănuiau o achiziţie imobiliară prin credit“, explică Ciprian Hrişcă, partener în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Teneo. Lipsa lichidităţilor a lovit toate pieţele din Europa. Investiţiile imobiliare au scăzut în Germania cu până la 40%, iar preţurile s-au redus cu până la 20%. Situaţia este însă stabilă, susţin specialiştii, în condiţiile în care aspectul predominant al pieţei - închirierea - are o cerere constantă. Nici Italia nu a scăpat de criză - preţurile au scăzut cu 10% în special în sud, în lipsa clienţilor străini. (Teodora Trandafir)

Ce a AFLAT Nicolae Ceausescu, inainte cu 11 zile sa fie OMORAT! Greseala care l-a costat viata

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
19:28 RAREȘ BOGDAN contra DACIAN CIOLOȘ. Jocurile de putere din spatele unei nominalizări neașteptate. 18:10 Update PROCURORII din CONSTANȚA au ieșit ÎN STRADĂ. Își SUSPENDĂ ACTIVITATEA: "Vrem justiție independentă!" 15:59 DESANT EUROPEAN la București. Se vor CERE și DA explicații în LEGĂTURĂ cu KOVESI 15:24 Dosarul Tel Drum. Dragnea A LOVIT ÎN PLIN. Adio, emoţii? Decizie de ultimă oră în Justiţie. Breaking news 14:59 PROTEST. 100 de judecători și procurori din CLUJ își suspendă activitatea o săptămână. Magistrații vor face grevă 11:40 Tandemul Lazăr-Kovesi DECIDE ce instituție se ocupă de Tel Drum. Culisele SCANDALULUI dintre DNA și Secția de investigare a magistraților 10:50 Kovesi, AGENT SECRET. Ce scrisoare a primit DRAGNEA: „Nu mai este un SECRET” Breaking news 19:06 Președintele Parlamentului European A FĂCUT ANUNȚUL așteptat. Kovesi nici NU ȘTIE ce o așteaptă 16:25 Cerere HALUCINTANTĂ în CAZUL Kovesi. „Să-i RETRAGEM CETĂȚENIA!” 15:30 Kovesi este devastată. SEMNAL NEGRU de la Bruxelles. N-a fost niciodată în cărţi. Breaking news 13:24 Lazăr A CEDAT NEVOS după aroganţa lui Toader. Este CEL MAI DUR ATAC în direcţia ministrului Justiţiei 11:50 Ultima LOVITURĂ pentru KOVESI! PLÂNGERE PENALĂ de la fosta ȘEFĂ a DIICOT, Alina BICA 10:30 Kovesi ŞI CEL MAI MARE ABUZ din mandatul la DNA. Cine sunt „MÂNJIŢII DE PE LISTA NEAGRĂ”. Breaking news în Justiţie 18:16 BREAKING NEWS. DEZASTRU pentru KOVESI! Îi FUGE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE... PRIMELE REZULTATE în procesul de selecție pentru Parchetul European 17:24 Kovesi LOVEȘTE DUR la Bruxelles. Instituțiile europene AU FOST ALERTATE 13:49 Kovesi ARE UN PLAN ASCUNS şi elaborat, cu PUNCT FINAL la Cotroceni. Cine s-ar fi gândit? Breaking news 09:16 Tudose A DEVOALAT MAREA MANEVRĂ de pe axa Dragnea-Toader. CE SE SCHIMBĂ LA DNA? Breaking news 22:49 KOVESI, MITRALIATĂ cu SENTINȚE DEFAVORABILE. Mihaela Iorga Moraru, CONCEDIATĂ ILEGAL! 22:34 „În dosar apare şi numele lui Ţiriac” Breaking news în România. MAI MULTE NUME GRELE sunt implicate 11:59 Să fie acesta SFÂRȘITUL pentru KOVESI? Va fi ANCHETATĂ de CEL MAI MARE DUȘMAN. Cândva a DAT-O AFARĂ, acum s-a întors roata