Ana Blandiana descrie în versuri de o extraordinară fragilitate nedumeririle omului în fața ultimei traversări
Ana Blandiana abordează în cel mai nou volum de poeme teme esențiale din existența noastră efemeră. Adunate sub titlul „Orologiul fără ore” (Editura Humanitas), bijuteriile lirice ale îndrăgitei scriitoare îți dau, pur și simplu, fiori.
Vă prezentăm câteva din stihurile emblematice ale marii poete, care n-a ezitat să ne împărtășească nouă, cititorilor, propria viziune asupra morții.
Râul cu un singur mal
Moartea pe malul căreia stau
E numai o clipă de întrerupere,
Cât să te hotărăști
Să intri cu picioarele în apa rece ca gheața
Și să păsești înghețat pe pietrele lunecoase
Până la celălalt mal.
Nu mi-e teamă de traversare
Mi-e teamă de clipa în care
Țărmul părăsit dispare-n aval
Ca și cum moartea ar fi un râu
Neînstare să aibă
Decât un singur mal.
(Ana Blandiana)