După ce 56 de familii au fost evacuate recent de autorităţile clujene din barăcile construite în centrul oraşului, organizaţia Amnesty International reacţionează, acuzând dur "perpetuarea segregării şi violarea obligaţiilor internaţionale ale României".

Eşecul politicilor de integrare a comunităţii rome din România revine în atenţia organizaţiilor pentru drepturile omului prin vocea celor de la Amnesty International, care acuză autorităţile din Cluj că au folosit procedura evacuărilor forţate fără a ţine seama de standardele minime în domeniu.

La sfârşitul săptămânii trecute, poliţişti comunitari şi jandarmi din localitate au evacuat 56 de familii de etnici romi, care locuiau de aproape două decenii în barăci improvizate într-o zonă centrală a Clujului.

Reprezentanţii primăriei le-au oferit celor evacuaţi cazare în locuinţe sociale construite în apropierea unei rampe de gunoi de la marginea oraşului. Din informaţiile presei locale, primăria a demarat această acţiune pentru a face loc unui proiect imobiliar.

Sesizată de câteva ONG-uri din Cluj, Amnesty International reacţionează extrem de dur la procedura utilizată de autorităţi, notând că "unele familii au fost mutate în locuinţe inadecvate, în timp ce altele au rămas fără case".

"Acest model al evacuărilor forţate, fără consultarea prealabilă a celor implicaţi, fără oferirea unor alternative viabile, fără o înştiinţare prealabilă adecvată perpetuează segregarea şi violează obligaţiile internaţionale ale României", susţine Andrea Huber, director adjunct pentru Europa şi Asia Centrală la Amnesty, într-o declaraţie postată pe site-ul amnesty.org.

Soluţiile oferite de primărie, prin lentila Amnesty Organizaţia remarcă faptul că cele 56 de familii primiseră pe 15 decembrie înştiinţări asupra intenţiei autorităţilor de a dărâma barăcile improvizate, dar notează că "nu au existat consultări prealabile şi nu s-a oferit nicio alternativă fezabilă".

În plus, scriu cei de la Amnesty, pe 17 decembrie, la 6 dimineaţa, forţele de ordine au început să pună în aplicare decizia primăriei, "40 de familii fiind mutate în nişte unităţi locative situate la periferia oraşului, lângă o groapă de gunoi". Mai multe familii însă, susţine ONG-ul, nu au beneficiat de oferta socială a autorităţilor, fiind forţate să doarmă pe străzi.

• Conform informaţiilor din presa clujeană, o parte din familiile evacuate locuiau cu chirie în patru imobile ale municipalităţii, unde se aflau 18 apartamente. Aceste familii au avut prioritate in procesul a repartizare a locuintelor sociale, deşi e neclar motivul pentru care romii au fost mutaţi în plină iarnă.

Amnesty acuză şi faptul că accesul romilor evacuaţi la servicii publice, oportunităţi de muncă sau educaţie este afectat de decizia oficialilor clujeni, din moment ce locuinţele sociale oferite sunt la o distanţă de patru kilometri de cea mai apropiată staţie de autobuz.

"Amnesty International solicită autorităţilor din Cluj să se asigure că evacuările sunt folosite doar în ultimă instanţă şi în deplină concordanţă cu standardele internaţionale ale drepturilor omului", încheie comunicatul organizaţiei.