Lenin mi-a făcut o impresie foarte bună, foarte bună. Și mai bună mi-a făcut-o Troțki, care era și mai iute la gând, își amintește Pan Halippa

Pantelimon Halippa, cunoscut de pritenii săi drept Pan Halippa își amintește în interviul înregistrat în 1976 de Mircea Popa, un autor român exclus în 1971 de susținătorii clanului ceaușist din Uniunea Scriitorilor: “rușii nu ne-au susținut, dar la fel s-au comportat și comuniștii români. Ei susțineau punctul de vedere al bolșevicilor ruși. Aceștia din urmă erau împotriva independenței noastre, cu toate că, cu Lenin și cu Troțki ajunsesem la formula concepției naționale și interesul politic, dumnealor socoteau că noi ne vom opri numai la problema școlară pe care am discutat-o cu Lenin și Troțki. Pe când noi am introdus naționalizarea pe toată linia(n.red.- pricipiile naționale românești) și asta nu le mai convenea rușilor”.

Redau în continuare descrierea făcută de Pan Halippa lui Lenin și Troțki:

“Rep: Pe Lenin l-ați cunoscut prima data atunci când ați abordat chestiunea școlară?

Pan Halippa: Da, atunci, în luna iunie 1917.

Rep: Ce impresie v-a produs? Cum vi s-a părut Lenin ca om?

Pan Halippa: Foarte bună, foarte bună. Și mai bună mi-a făcut-o Troțki, care era și mai iute la gând. Lenin conducea pentru că era rus. Troțki era evreu și în Rusia antisemitismul nici până acum nu e trăit definitiv.

Rep: Pe Troțki l-ați mai văzut?

L-am mai văzut, deși era din Orhei nu a făcut nimic pentru Basarabia(…) Comuniștii rămân la formula aceasta generală a lui Marx și pe urmă și a lui Lenin, cum că mai întâi trebuie să cucerească puterea și după aceea ei vor arăta ce capacitate de organizare și de înfăptuire au. Or, dumnealor și după 50 de ani, tot încă n-au ce mânca săracii”.

Cum a ajuns Pantelimon Halippa om politic

Izbucnirea primei revoluţii ruse din 1905-1907 l-a făcut pe Pantelimon Halippa să nu-şi poată termina studiile. A aderat, student fiind, la greva generală a studenţilor din Rusia, organizată în sprijinul primei revoluţii din Rusia. S-a întors la Chişinău, unde a luat legătura cu profesorul Constantin Stere de la Universitatea din Iaşi, avocatul Emanuil Gavriliţă, Ion Pelivan, Paul Gore şi boierul Vasile Stroescu, şi a participat la înfiinţarea Partidului Naţional Moldovenesc (PNM). Paul Gore a fost preşedintele partidului. A fost, totodată, stabilit un program de revendicări naţionale. În 1906 a plecat la Moscova, la Congresul Uniunii ţăranilor din întreaga Rusie, fiind delegatul ţărănimii basarabene. Aici a fost arestat, închis în închisoarea Butîrca, iar apoi eliberat şi expediat, în mai multe etape, în Basarabia.

A contribuit la apariţia primului număr al ziarului "Basarabia" la 24 mai 1906. Era prima publicaţie în limba română cu caractere latine apărută la Chişinău, care chiar dacă a apărut timp de doar câteva luni a avut un rol proeminent în istoria mişcării naţionale din provincia dintre Prut şi Nistru.

Pantelimon Halippa a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai luptei pentru desprinderea Basarabiei de Rusia şi unirea ei cu România. În paginile ziarului, Pantelimon Halippa a semnat cele mai multe articole. El cerea ca pământul să fie dat poporului care îl munceşte, cerea drepturi pentru populaţia românească, şcoli naţionale în limba maternă, folosirea limbii române de către biserică, judecătorii şi instituţii locale.