Amintiri despre ravagiile gripei spaniole

Gripa porcină readuce în prim-plan lecţiile date omenirii de teribila pandemie din 1918-1919. Noul virus gripal A (H1N1) a fost contractat deja de 5 persoane în România.

La nivel mondial sunt semnalate peste 17.000 de îmbolnăviri confirmate şi 115 decese au fost puse deja pe seama gripei porcine, noua isterie mondială. Pandemia pare aproape. Citit în cheia dicţionarelor prăfuite despre istoria mondială a secolului trecut, cuvântul „pandemie” înfiorează şi trimite la reflecţie. Veacul al XX-lea nu e cunoscut doar pentru băile de sânge care au fost cele două războaie mondiale, ci şi pentru fragilitatea medicală a umanităţii în faţa germenilor invizibili şi letali.

Ultima sută de ani numără zeci de milioane de victime ale gripelor exotice „dotate” cu apelative clasice. Gripa spaniolă, gripa asiatică sau pandemia Hong Kong sunt tot atâtea nume ale apocalipsei.

„Evenimentul zilei” developează astăzi fotografia teribilă a celui mai mare dezastru medical din ultima jumătate de mileniu. O boală care a făcut ravagii incredibile şi care a reuşit în câteva luni, la sfârşitul Primului Război Mondial, să aducă cu sine o mortalitate de cinci ori mai mare decat cea produsă de gurile de foc ale conflictului global. I s-a spus, injust, „gripa spaniolă”, deşi cumplitul virus a apărut pentru prima oară pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Istoria nu mai ţine însă cont de nuanţe.

PANDEMIA PE MALUL DÂMBOVIŢEI Gripa la români, pierdută în fum de mititei

Pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919 a fost tratată cu nonşalanţă în presa interbelică, mai preocupată de grătarele cu iz politic.

Societatea românească aflată în faţa momentului de glorie al istoriei sale (Marea Unire de la 1 Decembrie 1918) a privit subiectul cu detaşare. Nimic din ziarele vremii nu indică o isterie în masă. „Adeverul”, „Universul”, „Epoca”, „Evenimentul”, „Steagul” erau ocupate cu trativele de pace, cu teribilele lupte intestine politice şi cu severa criză a alimentelor de bază.

România se zbătea, ca şi acum, în pânza de păianjen a unor iţe politice foarte complicate: liberalii erau acuzaţi de pierderile umane imense din război, conservatorii îşi trăiau sfârşitul pe măsură ce epoca nouă a votului universal se năştea, eroii de pe front se întorceau în cabinetele puterii să culeagă laurii, Regele Ferdinand I păstra o nobilă distanţă.

Vremuri grele

Tabloul poate începe de aici, de la articolul „Mititei... dle primar”, din „Adeverul” verii 1918, în care citim: „Vom semnala o nouă şi întinsă speculă a cărnei. E vorba de sutele de grătare, înşirate în jurul halelor, în voia tuturor speculatorilor şi în faţa bunei îngăduinţe a publicului. Pe trotuare - şi regulamentul comunal opreşte acest lucru - sute de grătare fumegă de dimineaţă până noaptea târziu, frigând tradiţionalii mititei (...)”. Peisajul ospăţului la şosea în veme de foame e, de fapt, parte a unui război din primărie, între consilierul Ionescu-Brăila şi „Opoziţie”. Gripa vine şi trece, dar micul (ei, da, micul) rămâne o armă politică veşnică pe malul Dâmboviţei.

Erau vremuri grele, într-un Bucureşti al oamenilor mutilaţi de război, invitaţi, prin anunţuri de „mică publicitate” să-şi schimbe protezele: „Toţi ofiţerii amputaţi de membrele inferioare care au proteze vechi uzate, deteriorate, sunt rugaţi a se prezenta în Calea Victoriei 133 spre a li se da altele noi, sistem american”.

Lecţia ascunsă într-un vers din La Fontaine

Deşi lovise deja cu furie în lume încă din primăvară, gripa spaniolă abia prinde un colţ de pagină în „Epoca” din 9 octombrie 1918, semnată sub pesudonim şi aşternută la populara rubrică „Clipe şi gânduri”: „Suntem în plină epidemie de gripă spaniolă care e atât de puţin spaniolă, încât nu e ţară să nu aibă neplăcerea de-a nu fi bântuită. Neutrii şi răsboinicii sunt deopotrivă atinşi; iar despre indivizi se poate repeta versul lui La Fontaine că «nu mureau toţi, dar toţi erau atinşi».”

„Nefericiţi, noi, martorii minunatelor prefaceri?”

Nicicând n-a părut România mai protejată de graţia divină decât în acel istoric decembrie 1918, când un editoralist de la „Epoca” redacta apoteoticul articol „Oameni fericiţi”. „Sub stăpânirea atâtor suferinţe şi atâtor pericole: gloanţe, tifos exantematic, holeră şi gripe infecţioase, foamete şi scumpete, lipsuri nemăsurate, distrugerea căminurilor, rătăciri pe căi străine, sufletele celor mai mulţi dintre noi s-au mohorât. Monologul lui Hamlet devine o chestiune ce preocupă pe fiecare. Dar dacă mintea îşi recapătă puterea ei de analiză şi de stăpânire a sentimentalităţii, atunci trebuie să ne simţim veseli şi mândri. (...)

Ce ideal strălucitor, apoi, de a trăi ca să vedem ceea-ce visele noastre de aur, ceea-ce poeţii neamului închipuiau, ceea-ce marii visionari creiau? Nefericiţi, noi?

Noi, martorii celor mai minunate prefaceri, contemporanii acelor vremuri despre cari istoricii veacurilor ce va să vie vor fi mai preocupaţi decât de descrierea cruciadelor, ori de dispariţia împărăţiei romane?”, scria cel care se ascundea în spatele pseundonimului „Chrysale”.

PORTRET ÎN ZIARELE ROMÂNEŞTI

Gripa spaniolă „ne-a întors în semisălbăticie”

„Misterioasa boală” a fost descrisă în ziarele româneşti din epocă în termeni apocaliptici, care păreau să ne privească însă mult prea puţin. Mai mult, concluzia unui articol din „Epoca” era că nu se ştie sigur dacă există un microb specific pentru gripa spaniolă, dar cu siguranţă Bucureştiul e un oraş murdar, „impur”, şi că, desigur, de la politică ni se trage totul! Epidemia era prezentată în următoarele dimensiuni:

• „Medicii nu-i cunosc obârşia şi nici tratamentul. Dar oricare ar fi condiţiile oarecum specifice ale bolii, cauza generală a ei este, credem, totalitatea condiţiilor nenorocite în care omenirea trăieşte din pricina răsboiului”;
• „Cu atât mai grea este boala aceasta nouă cu cât ea vine după o perioadă întreagă de confort, de bunăstare, de igienă publică şi privată. Înainte de răsboiu, o bună parte din munca învăţaţilor era de-a pune pe om la adăpost de microbi”;
• „Tot ceia-ce omul cucerise pe calea igienei şi-a bunului trai s-a pierdut pentru a ne reîntoarce la semisălbăticie, şi-a reveni la o stare de primitivitate cu care omenirea era de mult nedeprinsă”;
• „Omul azi se hrăneşte prost: curăţenia oraşelor lasă atât de mult de dorit...”.

VIZIUNEA AMERICANĂ

Jurnal pe frontul pandemiei

”Evenimentul zilei” a studiat în arhiva celui mai influent ziar din lume, ”The New York Times”, peste o mie de articole din perioada 1918-1919, întocmind un ”jurnal” telegrafic de pe frontul pandemiei care a marcat grotescul secol XX.

• 20 septembrie 1918 – F.D. Roosevelt, secretarul adjunct al Marinei, e lovit de gripă spaniolă. Oficialul american a fost dus acasă la mama sa, suferind de un atac de pneumonie. Roosevelt, supravieţuitor al pandemiei, avea să devină cel mai influent preşedinte american al secolului trecut.
• 1 octombrie 1918 – Un editorial notează apocaliptic: “Când această ţară era atacată de epidemii de holeră sau febră galbenă, soluţia aplicată era linşarea. Grupurile mafiote organizau “carantine impuse prin arme”. Acum ştim că aceste metode nu sunt doar ilegale, ci şi inutile. Printre purtătorii germenilor sunt şobolanii, ţânţarii, muştele”.
• 10 octombrie 1918 – Fără filme noi până trece epidemia. Cinemtografele vor distribui doar vechile pelicule, noutăţile săptămânale fiind amânate până la dispariţia epidemiei de gripă. În cazul în care situaţia evoluează în rău, se va lua în discuţie închiderea totală a sălilor de spectacole.
• 15 octombrie 1918 – Industria rochiilor a scăzut drastic în ultima perioadă din cauza epidemiei de gripă. Mai multe magazine au anunţat că în ultima săptămână au avut de-a face cu cea mai slabă perioada comercială din istoria lor. În loc să fie la cumpărături, femeile stau în casă.
• 16 octombrie 1918 – Charles Nicolle, directorul Institutului Pasteur din Tunis, unde s-a reuşit izolarea microbului care produce gripa spaniolă, a anunţat că germenele este prea mic pentru a fi vizibil la microscop. Se ştie cu siguranţă însă că el este germenele căutat, deoarece s-a reuşit, cu ajutorul lui, reproducerea bolii la o maimuţă.
• 19 octombrie 1918 – Gripa spaniolă a ajuns din Europa pe coastele Africii de Vest. În Sierra Leone, rata mortalităţii a ajuns la 1.000 de victime pe săptămână, iar muncitorii lucrează zi şi noapte să confecţioneze sicrie. Cimpanzeii şi maimuţele mor ca muştele.
• 25 octombrie 1918 – Mortalitatea este la cote ridicate în Copenhaga. Numărul pacienţilor bolnavi de gripă spaniolă a crescut cu 100%. Spitalele sunt suprapopulate cu bolnavi. Guvernul a închis astăzi toate teatrele, sălile de cinema şi de spectacole. Este foarte probabil să se închidă şi bisericile. Unele dintre ele sunt deja transformate în spitale. Mortalitatea este incredibil de ridicată, existând cazuri de familii în care toţi membri au murit.
• 26 octombrie 1918 – Celebrul pitic-circar Leopold Kahn, cunoscut publicului ca Amiralul Dot, este pe moarte, suferind de pneumonie. La 59 de ani, Dot şi-a pierdut deja fiica de 25, victimă şi ea a gripei spaniole.
• 16 decembrie 1918 – La Chicago, doctorul Joseph Gentile a murit împuşcat de un pacient care delira din cauza febrei puternice. Pacientul a încercat să se sinucida, dar a fost dezarmat şi arestat.
• 20 decembrie 1918 – Şase milioane de victime ale gripei, privită deja drept cel mai mare dezastru medical din istoria modernă a omenirii, după ciuma bubonică. Se estimează că războiul a produs 20 de milioane de victime în patru ani, ceea ce înseamnă că gripa aduce cu sine o mortalitate de cinci ori mai mare decât conflictul armat.
• 30 martie 1919 – Bărbaţi şi femei cu chelie devin o privelişte obişnuita în Portland. Aici, oamenii sunt la fel de lipsiţi de păr ca un câine mexican. Această stare de fapt este rezultatul gripei spaniole. Persoanele care au avut febră câteva zile şi s-au recuperat medical descoperă acum că podoaba capilară le cade rapid. Se prevede o creştere bruscă a comerţului cu peruci.
• 26 aprilie 1919 – Aproape cinci milioane de oameni au murit în India din cauza gripei spaniole. Gripa a apărut aici în toamna anului trecut şi s-a dovedit atât de violentă încât există regiuni întregi în care nimeni nu a scăpat cu viaţă. Spitalele sunt atât de înţesate încât e imposibil ca morţii să fie scoşi la timp din unităţi pentru a face loc altor bolnavi. Străzile sunt de asemenea pline de cadavre.
• 16 noiembrie 1919 – Cifrele avansate de autorităţi cu privire la îmbolnăvirile de gripă sunt mult mai reduse decât cele de anul trecut. După toate datele nu mai avem de-a face cu o epidemie.

DENUMIRE

Spania, o victimă a onestităţii

Între pandemiile majore care au afectat lumea în secolul XX, gripa din 1918-1919 se evidenţiază prin aspectul cataclismic. Jumătate din populaţia lumii infectată, zeci de milioane de victime (prognozele optimiste vorbesc de 50 de milioane, dar estimări precise nu pot fi avansate din cauza cenzurii de război, care regla activitatea presei în majoritatea statelor) şi, în multe cazuri, doar câteva ore între momentul infectării şi moarte.

Dincolo de contagiozitatea ridicată, ceea ce a frapat în cazul gripei spaniole (denumită aşa doar pentru că Spania a raportat din start cazurile cu care s-a confruntat, ibericii fiind neutri în război, deci nesupravegheaţi de cenzură) a fost virulenţa extremă şi “publicul ţintă”. În mod bizar, grupurile de risc (copii, bătrâni, imuno-deficienţi) nu au fost atât de afectate. Au murit, în schimb, foarte mulţi tineri.

GRIPA PORCINĂ

Cinci români au virusul A/H1N1

Săptămâna trecută, România a intrat oficial pe harta ţărilor în care există noul tip de virus A/H1N1, despre care specialiştii cred că ar putea fi răspunzător de apariţia unei noi pandemii de gripă.

O româncă venită din Statele Unite să-şi viziteze tatăl a fost confirmată ca purtătoare a virusului, copilul şi tatăl ei fiind, de asemenea, infectaţi. La câteva zile, o altă româncă în vârstă de 28 de ani, venită tot din SUA, a devenit al patrulea caz confirmat oficial. Ea a fost internată, alături de mamă şi de prietenul ei, care aveau semne de boală.

Bărbatul a fost externat ieri după ce analizele au arătat că avea doar o viroză. Pentru a ţine sub control cazurile suspecte, autorităţile îi controlează mai atent, începând de ieri, pe pasagerii care vin din SUA şi Mexic.

„Ieri, o echipă medicală a realizat monitorizarea pacienţilor încă din avion, înainte de debarcare. A existat o singură pasageră care a prezentat simptomatologie şi căreia i s-au recoltat probe”, afirmă oficiali de la Ministerul Sănătăţii (MS). Ieri, Comisia Europeană a cerut spijin şi României pentru găsirea unui vaccin împotriva virusului A/H1N1.

„Comisarul european pentru sănătate, Androulla Vassiliou, le-a solicitat tuturor miniştrilor sănătăţii din UE, care se vor reuni pe 9 iunie la Luxemburg, sprijin pentru urgentarea găsirii tulpinii virale necesare preparării vaccinului”, a explicat epidemiologul Geza Molnar, consilier în MS.