A cincea tentativă de cuceritre a spațiului cosmic, de către o navetă privată, va avea loc marți, la ora 7.44 GMT (10.44 ora României) și este programată să fie lansată de la baza aeriană Cape Canaveral din apropiere de Centrul spaţial Kennedy din Florida. Aceasta după ce racheta purtătoare a capsulei Dragon, Falcon 9, a avut probleme la unul dintre motoare, sâmbătă, în timpul secvenței de lansare.

Primul zbor privat spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS), care urma să fie efectuat de compania americană SpaceX, a fost amânat pentru a patra oară, din cauza unei defecţiuni tehnice la motorul numărul cinci al rachetei. Aceasta, după ce cu numai două secunde înaintea desprinderii de pe rampă computerele de la bordul capsulei indicau faptul că unul dintre motoarele rachetei nu funcţiona la capacitatea maximă, informează bbc.co.uk. SpaceX încearcă să devină prima companie privată care trimite un vehicul spaţial spre ISS, de obicei misiunile spaţiale fără echipaj uman la bord fiind efectuate de agenţiile guvernamentale. Capsula Dragon - care are o greutate de şase tone, o lungime de 5,2 metri şi un diametru de 3,6 metri - va deveni, dacă totul se va desfăşura conform planurilor, primul vehicul spaţial privat care se va conecta cu ISS. Pentru această primă conectare, astronauţii de la bordul ISS vor folosi un braţ robotizat al staţiei pentru a prinde capsula Dragon. Înainte de lansarea programată sâmbătă, patronul companiei SpaceX, magnatul PayPal, Elon Musk, în vârstă de 40 de ani, s-a declarat încrezător în succesul misiunii capsulei Dragon, ce va fi lansată de racheta purtătoare Falcon 9. "NASA este încrezătoare, iar noi ne simţim la rândul nostru încrezători", afirma Elon Musk, considerând că "şansele de reuşită sunt de peste 50%" şi promiţând că va încerca din nou în caz de eşec. "Atenţia provocată de această misiune creează aşteptări foarte mari şi, deşi va fi doar un zbor de testare, consecinţele unui eşec ar putea fi considerabile", afirma şi John Logsdon, fostul director al Space Policy Institute de la Universitatea George Washington, colaborator apropiat al NASA. NASA pariază mult pe succesul SpaceX, întrucât agenţia spaţială americană contează pe sectorul privat - cu care a încheiat parteneriate pentru a prelua ştafeta după retragerea din circulaţie a navetelor spaţiale americane, în iulie 2011 - pentru a transporta încă din acest an şi la costuri mai mici materiale şi provizii la bordul ISS şi, ulterior, astronauţi, începând din 2015. Americanii stau la mâna rușilor! În prezent, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz - care au trei locuri - pentru a-şi trimite astonauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 50 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule. În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi care se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii. NASA mizează pe sectorul privat Capsula americană Dragon, care poate transporta pe ISS o încărcătură utilă de şase tone, se poate întoarce pe Terra cu o încărcătură de trei tone şi are costuri de operare mult mai mici, întrucât este reutilizabilă. În virtutea unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, compania SpaceX va efectua 12 misiuni de aprovizionare a ISS pe parcursul a patru ani. NASA a încheiat şi un contract de 1,9 miliarde de dolari cu Orbital Sciences Corporation, pentru opt misiuni de reaprovizionare a ISS prin intermediul lansatorului Antares şi a capsulei Cygnus, care ar putea zbura pentru prima dată în spaţiu în vara sau în toamna acestui an. NASA a distribuit, totodată, 270 de milioane de dolari unor companii considerate ca fiind promiţătoare în domeniul transportării astronauţilor la bordul ISS. Este vorba, în afară de SpaceX, de companiile Boeing, Sierra Nevada şi Blue Origin. Stația orbitală, un proiect de sute de miliarde de dolari! ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune. ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747. România implicată în cursa spațială! Reprezentanta Asociatia Româna pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA), Elena Simona Popescu a ținut să precizeze pentru EVZ că amânarea lansării rachetei americane nu este neapărat un eșec. ”Eu cred, mai degrabă, că americanii au luat o decizie bună pentru că nu au permis lansarea rachetei purtătoare Falcon 9 în momentul în care și-au dat seama că ceva nu merge bine. Nu este un eșec, ci doar o amânare. Și, în nici un caz nu ne putem bucura de această întâmplare deoarece Space X nu este un competitor direct de-al nostru, în programul Google X Prize”, a mai spus Elena Popescu. Totodată, reprezentanta ARCA a ținut să precizeze că ”organizația românească non-guvernamentală ARCA se află în stadiul avansat în ceea ce privește dezvoltarea motorului racheta Executor, în cea a avionului supersonic de transport supersonic IAR-111, precum și pentru caștigarea compețitiei de 30 milioane $, Google Lunar X Prize, utilizand ansamblul IAR-111/Haas II”. ARCA este o organizatie non-guvernamentala, care desfasoara Programul Spatial al Romaniei (2012-2025). Printre programele anterioare dezvoltate la ARCA au fost: - Racheta Demonstrator 2B, echipată cu primul motor din lume, din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansată, cu succes, la data de 9 Septembrie 2004, de la Baza Forțelor Aeriene de la Capu Midia. - Sistemul aerospațial Stabilo care a executat două zboruri. Misiunea 1, lansată la o altitudine de 14.700 m, în stratosferă și Misiunea 2 lansată în 2007 la o altitudine de 12.000 m, deasupra Mării Negre, cu sprijinul Forțelor Navale, a Forțelor Aeriene și al ROMATSA. - Racheta suborbitală Helen, demonstrator tehnologic pentru competiția Google Lunar X Prize, lansată cu succes la 1 octombrie, 2010, din largul Mării Negre, în cadrul Misiunii 4B, atingând altitudinea de 40 km.