Opinii EVZ
America lui Trump: Politică externă ofensivă cu opțiuni intervenționiste multiple | PULSUL PLANETEI
Donald Trump a schimbat radical ceea ce se știa despre politica americană. Ca un președinte nou venit la Casa Albă, lumea s-ar fi așteptat la o perioadă de introspecție și relativă recluziune pentru parcurgerea dosarelor de politică externă înainte de a se lansa în întâlniri și negocieri.
În plus, după ce a răsturnat uzanțele legate de campania electorală și abordarea terților în politica externă, cu delicatețea unui elefant într-un magazin de porțelanuri, Trump și-a ajustat pas cu pas abordările fără nici un fel de rezerve la realitățile pe care le-a găsit, nuanțând pas cu pas până la poziții radical diferite sau din start anunțând modificarea deplină a abordărilor de campanie – vezi celebra declarație despre NATO de lângă Secretarul General Anders Fogh Rasmussen: era o alianță veche și depășită și azi nu mai este o alianță depășită.
Dar poate cea mai mare surpriză a fost plonjarea cu capul înainte în relațiile internaționale, cu liderii de state pe care nu-i cunoștea și în subiecte pentru care nu le cunoștea și unde nu putea să susțină dosarul. După eșecul dramatic cu doamna Merkel, abordarea a fost mult mai nuanțată, cu Shinzo Abe, cu Președintele chinez Xi și cu subiectul Rusia în general, unde a mai rămas doar ingenuitatea speranței că lucrurile vor putea fi așezate DACĂ Rusia lui Putin respectă regulile jocului și ține cont de cele solicitate de Trump. Și, desigur, ocuparea pe deplin a scenei publice mondiale în care Vladimir Putin a dispărut complet, nu mai e el impredictibilul care face surprize pe toată linia, nu mai e el vedeta de pagina întâi, ci anul acesta prim planul a fost preluat de Trump în mod autoritar.
În fapt, avem de a face cu o schimbare de paradigmă în politica externă americană, care reflectă revenirea politicii de putere și a realismului pur și dur în relațiile internaționale de pe toate meridianele. Și repunerea în discuție a temei păcii și războiului pe multiple meridiane. Trump nu mai e un idealist sub nici o componentă, valorile și principiile sunt acolo spre a fi utilizate, dar nu amplificate și aduse în prim plan pentru a determina sau influența soarta Americii. Unii l-au acuzat de neo-conservatorism prin tipologia de intervenționism abordată în politica externă. Însă e un realist clar, ultra- pragmatic, care a realizat că America măreață înseamnă America puternică, recunoscută ca atare pentru victorii concrete, temută pentru puterea sa, pentru voința și capacitatea sa de acțiune militară la distanțe strategice. Un realist intervenționist global, careși multiplică oportunitățile de acțiune.
Ne puteți urmări și pe Google News
Tipologia de leadership a lui Trump a mai avut un efect: a prelua inițiativa. E pro-activ, ofensiv în politica externă, alții ar putea spune chiar agresiv, cu toate elementele de imprevizibilitate care-i aduc avantaje. Și pentru a fi pe deplin capabil să produci surpriză, iată că Trump nu a ocupat numai spațiul mediatic, ci și pe cel militar în toate zonele cu probleme, cerându-i echipei sale să valorifice oportunități și, pentru asta, să planifice și să amplaseze forțe gata să intervină în toate zonele posibile.
Astfel încât, azi Președintele Americii are la dispoziție formule care să-i garanteze acțiuni ofensive vizibile și relevante, să poată clama victorii pe multiple meridiane, în zone de conflict. Mai mult însă, își așează pe teren noi capabilități și aliați, structuri de cooperare și relații de putere, pentru a pregăti și alte opțiuni, urmând să aleagă varianta potrivită atunci când îi convine.
Astfel, primul lovit a fost Vladimir Putin și Rusia, nu numai prin preluarea inițiativei în Siria și repunerea în discuție a situației de pe teren și din întreg Orientul Mijlociu. Trump a raliat toate puterile occidentale, euro-atlantice, inclusiv Turcia, pentru a nega Rusiei cuceririle de pe teren din Siria cu violență și pentru a susține atacul cu rachete la baza militară, dar și îndepărtarea lui Al Assad. Apoi a atacat China în Coreea de Nord unde poate interveni oricând pentru a elimina arsenalul nuclear, întărind aliații Japonia și Coreea de sud și forțând China să acționeze prima sau să piardă orice control. Pregătește, după aducerea trupelor proprii pe teren, să pună steagul american în Raqqa, capitala Daesh/ Stat Islamic din Siria, în timp ce James Mattis, secretarul Pentagonului, face turneu în Egipt, Arabia Saudită și Israel pentru noi alianțe și un nou impuls în Yemen, Siria și în îngrădirea intereselor iraniene. Trump rămâne doar să aleagă unde va puncta și va clama victoria. Asta în timp ce armele defensive letale așteaptă doar semnătura sa pentru a fi livrate Ucrainei. Un joc ofensiv cu beneficiile și costurile pe care vivacitatea externă a lui Trump le poate aduce, înaintea alegerilor prezidențiale din China și Rusia.
Recomandările noastre
