Comisia Europeană a publicat, ieri, un raport despre ultimii cinci ani, de când România şi Bulgaria, au aderat la UE, referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care monitorizează reformele din domeniul sistemului judiciar şi în lupta anticorupţie, notează Martin Harris pe blogul său.

Comisia a dezvăluit îngrijorarea legată de actuala criză politică din România. Acelaşi lucru l-a făcut şi William Hague, când s-a întâlnit, marţi, cu premierul Victor Ponta şi, la fel ca preşedintele Comisiei Europene, a salutat asigurările date de prim-ministrul român legate de acţiunile pentru înlăturarea acestor îngrijorări, aminteşte diplomatul.
DNA, CSM şi Înalta Curte, lăudate

Raportul nu este doar despre evenimentele recente din România, ci realizează un tablou mai larg al progreselor pe care le-a făcut România de la aderarea la UE până acum. Există câteva particularităţi pe care le-am remarcat, spune ambasadorul.

În primul rând este vorba despre paşii făcuţi pentru a judeca şi condamna pe cei care se fac vinovaţi de corupţie. Comisia este îndreptăţită să sublinieze performanţele procurorilor anticorupţie, a DNA, ca fiind „unul dintre cele mai importante progrese făcute de România de la aderare până acum”.

În al doilea rând, în timp ce, în rapoartele anterioare, CE era îngrijorată de întârzierile din procese, de data asta Înalta Curte este lăudată, pe drept cuvânt, pentru promovarea celor mai bune practici de manageriere eficientă şi riguroasă a proceselor.
Consiliul Superior al Magistraturii a avut, de asemenea, un rol important de jucat în apărarea independenţei sistemului judiciar, atunci când acesta este ameninţat.  
Continuarea reformelor judiciare

România trebuie să continue aceste succese, să implementeze reformele care au rămas de făcut, potrivit angajamentelor asumate, şi să stabilească o cale clară, sustenabilă şi ireversibilă de luptă împotriva corupţiei.
Este extrem de important ca diferitele instituţii să se sprijine reciproc pentru a face acest lucru – de exemplu, acţiunile ANI să fie continuate de procurori şi tribunale.

Iar politicienii români, din toate partidele, au o responsabilitate în plus. Parlamentul trebuie să-şi pună ordine în cele două Camere. Este neobişnuit ca persoane condamnate să poată obţine mandat de parlamentar, consideră Harris.
Strategia Naţională Anticorupţie, adoptată de guvern şi de Parlament, oferă un cadru corect pentru a se realiza reformele necesare, spune diplomatul britanic. Aşa cum a arătat şi Consiliul European în trecut, o abordare coerentă a diferitelor instituţii – executiv, legislativ şi judiciar – reprezintă cheia succesului reformelor.
Susţinere britanică

„Recunoaştem amploarea provocărilor cărora trebuie să le facă faţă România şi vom continua să sprijinim Ministerul Justiţiei, sistemul judiciar şi societatea civilă, atât pentru reforma în domeniu, cât şi pentru lupta anticorupţie, oferind sfaturi şi asistenţă tehnică”, promite ambasadorul.
Cele mai recente proiecte ale Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti includ finanţarea a două platforme online, care relatează despre şpaga din sectorul sanitar şi exploatările forestiere ilegale. „Susţinem, de asemenea, România prin intermediul Agenţiei contra Criminalităţii Organizate, pentru construirea unui regim eficient de recuperare a creanţelor”, mai precizează Martin Harris.