După pierderea slujbelor din construcţii, o mare parte dintre românii din Spania s-au reorientat şi au găsit alte locuri de muncă, spune ambasadoarea României la Madrid, Maria Ligor.

Criza nu a fost blândă: în jur de 80.000 de români încasează în acest moment beneficii de şomaj din Spania.

Românii sunt însă adaptabili. După ce şi-au pierdut slujbele din construcţii, mulţi dintre ei şi-au găsit locuri de muncă în alte domenii, spune ambasadoarea României la Madrid, Maria Ligor, într-un interviu acordat EVZ.

EVZ: S-a speculat că unii dintre cetăţenii români repatriaţi din Franţa ar putea veni în Spania. Puteţi confirma acest lucru? În acelaşi timp, aş vrea să vă întreb de ce credeţi că nu au existat probleme ale cetăţenilor români de etnie romă cu autorităţile spaniole, aşa cum a fost cazul în Franţa sau Italia. Maria Ligor: Pentru că avem de-a face cu politicieni, cred eu responsabili, care înţeleg foarte bine consecinţele unor asemenea scurtături ideologice şi se feresc să creeze conflicte artificiale acolo unde nu încap astfel de conflicte.

Referirile unui reprezentant al unui partid în consiliul local de la Barcelona, care alerta în legătură cu posibilitatea unui transfer al romilor dinspre Franţa, au fost sancţionate de către alţi politicieni, inclusiv de către primarul Barcelonei, care a subliniat faptul că nu se confruntă cu un asemenea fenomen şi că din punctul lui de vedere este vorba de o utilizare a unui subiect fierbinte în apropiata campanie electorală - în această toamnă vor avea loc alegeri locale şi regionale în Catalunia.

Eu cred că ne aflăm în prezenţa unor încercări de a exagera anumite mişcări naturale. Nu ne confruntăm cu un val de sosiri. Am mai avut asemenea situaţii anterior, inclusiv în contextul problemelor din Italia, atunci când câţiva politicieni au încercat să creeze alarme false.

Care este poziţia Spaniei privind aderarea României la zona Schengen? Din contactele noastre cu responsabilii pe acest dosar, Spania împărtăşeşte poziţionarea pe care noi încercăm să o promovăm, şi anume că evaluarea pregătirii noastre pentru aderarea la Schengen se face în baza unor criterii clar determinate şi în niciun caz nu trebuie asociate alte dosare, alte subiecte cu această evaluare care este tehnică. Chiar dacă decizia finală e luată în cadru politic, elementele de decizie sunt de natură tehnică.

80.000 de români se află în şomaj în Spania

Rata şomajului din Spania este mai mare în rândul migranţilor. Care au fost efectele crizei asupra comunităţii românilor? Migranţii din Spania, în număr de peste 5 milioane de persoane, au fost cei mai afectaţi de criză, şi pentru că această prezenţă a lor aici a fost determinată de oportunităţile care existau în sectorul construcţiilor, cel care s-a prăbuşit şi este responsabil pentru cel mai mare număr de posturi pierdute.

În ceea ce-i priveşte pe lucrătorii români, chiar şi aceia care şi-au pierdut locuriledemuncădinconstrucţii, ceea ce am observat noi a fost un grad mai mare de flexibilitate şi o adaptare ceva mai mare decât la lucrătorul spaniol. Astfel încât o mare parte dintre cei care s-au regăsit fără loc de muncă au fost absorbiţi de alte sectoare, de către servicii de pildă, foarte mulţi dintre ei lucrează sau au lucrat ca autonom, ca persoană fizică autorizată. Acum avem aproape 300.000 de lucrători care cotizează la sistemul de securitate socială, iar în jur de 80.000 de persoane se află în şomaj şi sunt beneficiari ai prestaţiilor de şomaj.

Se întorc românii în ţară? Întoarcerea este condiţionată de oportunităţile şi de posibilităţile pe care le pot găsi acasă. Şi atunci, sunt foarte mulţi care au fost tentaţi de această revenire, îndeosebi în 2009. Adesea ne întâlnim cu un fenomen de pendul între două ţări în funcţie de ce posibilităţi găsesc. Dacă găsesc un contract sau un proiect temporar în ţară, merg, îl realizează, după care revin la un proiect similar aici. E o situaţia fluctuantă, fără multă continuitate.

ÎNVĂŢĂTURI

Lecţia spitalelor din Spania

România şi Spania negociază, în această toamnă, conţinutul unui parteneriat strategic, spune Maria Ligor. În obiectiv se află o vizită a premierului spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero în România, pentru semnarea documentului.

"Între componentele principale ale parteneriatului se vor găsi aspectele legate de comunitatea românilor din Spania. Cooperarea economică e o altă parte majoră, ca şi coperarea la nivel local", spune ambasadoarea. La întrebarea "ce ar putea învăţa România de la Spania?", Ligor indică domeniul medical. "Vă dau exemplu politica în domeniu transplantului. Spania este un pionier în lume, ţara cu cea mai mare rată de realizare de transplanturi".

De interes e şi partea de organizare a asistenţei medicale, ţinând cont că în România tendinţa este spre descentralizare. Competenţa medicală în Spania e atribuită la nivel regional. Sistemul "funcţionează bine", spune ambasadoarea.