Dincolo de scandalul Revelionului petrecut în compania unor persoane cercetate penal, Stella Ronner-Grubacic, ambasadorul Olandei, are vocaţia unui diplomat care se implică în schimbări legislative în ţările unde reprezintă Ţara Lalelelor. În Croaţia, ţara în care a fost ambasador înaintea României, a reuşit să impună schimbarea unor legi în favoarea comunităţii LGBT, împotriva voinţei populaţiei.

În perioada 2010-2014, cât a reprezentat Olanda în Croaţia, Stella Ronner-Grubacic a reuşit să schimbe voinţa unui popor prin presiuni pentru schimbarea unor legi. În vara lui 2011, pentru prima oară în istorie, comunitatea LGBT anunţă organizarea Gay Pride în oraşul croat Split. Reacţiile în societate au fost unele de opoziţie puternică, dar asta nu o oprit-o pe Stella Ronner-Grubacic să dea, în dimineaţa zilei când urma să aibă loc parada, un comunicat prin care anunţa că va participa la paradă pentru a sprijini „drepturile omului în legătură cu orientarea sexuală şi identitatea de gen”. Situaţia s-a tensionat brusc şi, în timp ce comunitatea LGBT a avut la marş în jur de 200 de persoane, peste 10.000 de croaţi din Split au ieşit să protesteze. S-a evitat o ciocnire violentă doar prin intervenţia fermă a poliţiei.

A cerut continuarea monitorizării

Croaţiei din cauza comunităţii LGBT Ambasadorul Olandei a anunţat, a doua zi după Gay Pride, că va cere continuarea procesului de monitorizare a Croaţiei, care era în plin proces de aderare la UE, din cauza atitudinii la adresa comunităţii minorităţilor sexuale. Ba mai mult, a acuzat Guvernul că nu a asigurat protecţia comunităţii LGBT la Split, deşi acolo au fost deplasaţi 600 de poliţişti, elicoptere de supraveghere şi ambulanţe. La cinci zile de la eveniment, Grubacic mai face un pas în presiunea ei asupra autorităţilor. Are o întâlnire cu preşedintele Croaţiei. La finalul ei, preşedinţia croată nu dă niciun comunicat de presă, dar dă unul Grubacic, contrar uzanţelor, în care spune, printre altele: „Am discutat despre faptul că UE este o uniune de valori. Acest lucru înseamnă, printre altele, că nimeni nu ar trebui să fie discriminat din cauza sexului sau din orice alte motive”.

FOTO: După protestul croaților împotriva Gay Pride, din iunie 2011, Grubacic a început presiunile pentru schimbarea legislației

Presiunile continuă, Croaţia schimbă legislaţia

Autorităţile se conformează şi, în data de 11 mai 2012, prim-ministrul croat, Zoran Milanovic, anunța o viitoare extindere a drepturilor cuplurilor de același sex, printr-o nouă lege. La 1 ianuarie 2013, a fost introdusă incriminarea „incitării la ură și violență”. În aceeaşi lună a fost implementat în cadrul Academiei de Poliţie din Croaţia un proiect pentru „combaterea crimelor motivate de ură împotriva persoanelor LGBT”. Proiectul a fost susţinut financiar de Ambasada Olandei, condusă de Grubacic. Toată lumea este fericită şi, la 1 iulie 2013, Croaţia a devenit membră a UE.

Poporul croat s-a exprimat degeaba

Societatea a reacţionat şi, pe 1 decembrie 2013, în Croaţia a fost organizat un referendum naţional, pentru modificarea Constituţiei, astfel încât căsătoria să fie definită strict ca „o uniune între un bărbat și o femeie”. 66% dintre croaţi au votat în favoarea acestui amendament, fapt ce a creat o interdicție constituțională împotriva căsătoriei între persoane de același sex. Grubacic a continuat să facă declaraţii publice în care anunţa că „Țările de Jos promovează recunoașterea legală a căsătoriei între persoanele de același sex”.

Grubacic presează şi schimbă voinţa populară

Urmarea? În data de 15 iulie 2014, parlamentul croat a adoptat „legea parteneriatului de viaţă”, lege ce pune semnul egalităţii între parteneriatele civile homosexuale și cele heterosexuale. Deși legea croată le interzice homosexualilor să adopte copii, ea a creat o instituție similară, numită „partenerul – tutore”. Astfel, partenerul gay poate deveni tutorele copilului celuilalt partener. În plus, în Croaţia, adopţia unui copil poate fi făcută, legal, și de către o persoană singură, indiferent de orientarea sexuală pe care o are. După „victoria” legislativă din Croaţia, Grubacic a ajuns, în iulie 2015, ambasador în România. În afară de binecunoscuta poziţie împotriva modificărilor din legile Justiţiei, ea a mai avut o părere publică împotriva unui pachet de legi adoptat de o autoritate română. În noiembrie 2017, Grubacic a criticat în termeni foarte duri modificările fiscale făcute de Guvern. Tot Grubacic a susţinut public, în urmă cu doi ani, înfiinţarea unor cluburi pentru comunităţile LGBT în universităţile din România.

Ambasada Olandei, prima reacţie la scandal

În poziția oficială a Ambasadei Olandei cu privire la recentele articole de presă, publicată pe pagina de Facebook, se precizează că doamna ambasador Stella Ronner-Grubacic și familia sa au petrecut o vacanță privată la schi, în Poiana Brașov, și nu se afla acolo în calitatea sa oficială. „Hotelul unde a fost cazată familia sa a organizat o cină cu ocazia Revelionului, la care au participat sute de invitați. Nu a existat nicio consultare prealabilă cu doamna ambasador cu privire la amplasarea la masă. Olanda urmărește activ evoluția statului de drept în România, referitor la care recent a fost făcută o declarație, împreună cu alte șase țări europene, în data de 21 decembrie”, precizează răspunsul oficial publicat de Ambasada de la București. Pe de altă parte, surse diplomatice au declarat pentru EVZ că Stella Ronner Grubacic o cunoștea doar pe soția lui Nelu Iordache, Anca Iordache, pentru că fiul ambasadoarei și cei doi copii ai familiei Iordache sunt colegi de clasă la Școala Americană din București. Ambasadoarea nu ar fi știut că este vorba despre soția lui Nelu Iordache, omul de afaceri condamnat recent într-un dosar de corupție.