Noua listă de medicamente compensate, aşteptată în special de cei cu suferinţe oncologice, riscă să nu intre în vigoare nici de la 1 aprilie. Proiectul este departe de a fi perfect.
Fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a făcut, ieri, un apel către premierul Victor Ponta să aprobe lista actualizată de medicamente compensate şi gratuite. Aceasta nu a mai fost modificată de şase ani şi ar trebui să intre în vigoare de la 1 aprilie. Cuprinde 140 de medicamente noi, la care bolnavi din alte ţări UE au acces de câţiva ani. Printre acestea se numără cel puţin zece molecule pentru care nu avem înlocuitor, cea mai mare problemă fiind la cancere. Proiectul naşte însă controverse, întrucât nu există o analiză clară de impact bugetar şi nici nu se reglementează în mod realist ce medicamente vor avea prioritate la decontare, în funcţie de resursele disponibile. Intenţii bune, bani puţini Spre deosebire de alte ţări europene, care actualizează semestrial sau chiar trimestrial lista de compensate, în România, pacienţii nu au mai avut acces la medicamente noi din 2008. Actul normativ al Ministerului Sănătăţii care prevedea decontarea unor noi molecule a fost depus la Guvern. Deşi iniţial fusese estimat să intre în vigoare de la 1 aprilie, recent, noul ministru, Nicolae Bănicioiu, se declara sceptic cu privire la acest termen, precizând că e nevoie de noi evaluări. Marea problemă rămâne impactul financiar pe care îl va avea, în condiţiile în care statul nu acoperă nici acum nevoile pacienţilor. Din estimările MS, ar fi nevoie de aproape 600 de milioane de lei pentru anul 2014, sumă care ar urma să fie acoperită din taxa clawback (taxă pe volumul de vânzări care depăşeşte limita de compensare a statului), revizuirea preţurilor la medicamente, precum şi de un control mai strict al prescripţiilor. Producătorii de medicamente susţin că plasarea responsabilităţii financiare pe umerii lor va avea un efect de bumerang. "Taxa clawback va creşte la 40%, iar producătorii nu vor aduce acele medicamente. Recomandarea noastră e ca această listă să fie evaluată de un organism independent. Să nu uităm că NICE (Institutul Britanic pentru Sănătate şi Excelenţă în Servicii) a descoperit acum ceva timp că nu trebuia să decontăm zeci de medicamente. Multe din medicamentele de pe noua listă sunt variaţiuni pe aceeaşi temă, au deja înlocuitor, dar ar putea servi intereselor comerciale ale unor companii", susţine Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice. Acesta recomandă o compensare în etape, nu "la grămadă", cum prevede proiectul. "Să zicem că în primă etapă compensăm zece molecule noi, esenţiale, apoi 20, să nu existe un cutremur financiar". Nu toate moleculele noi trebuie privite ca un panaceu. De exemplu, în Germania, dacă starea pacienţilor nu se ameliorează, tratamentul e oprit, iar producătorul trebuie să returneze banii cheltuiţi de stat. Oncologia, principala beneficiară Dintre medicamentele noi incluse pe lista de compensate, cele mai multe (în jur de 20%) sunt pentru tratarea cancerului. Cel puţin cinci dintre acestea nu au, în prezent, înlocuitor în ţara noastră, în special cele destinate tratării leucemiilor la copii sau melanom (o formă de cancer de piele). "Ce înseamnă asta? Că bolnavii mor efectiv sau ajung la mila publică, cum a fost cazul profesoarei de la Universitatea din Bucureşti, Adela Rogojinaru. Foarte puţini îşi pot permite costuri atât de mari. Ştim demnitari care nu şi-au permis", spune Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor cu Cancer.
Tratament salvator, dar costisitor pentru hepatită Şi bolnavii cu suferinţe cronice (diabet, hepatite, boli cardiovasculare etc.) ar urma să beneficieze de pe urma decontării moleculelor inovative. Foarte aşteptată este tripla terapie, destinată tramentului bolnavilor cu hepatita C, care nu au răspuns la schema clasică de tratament. Problema apare însă la costuri, terapia ajungând la 50.000 de euro de persoană. În jur de 700 de români ar avea nevoie de tratamentul care presupune combinarea a trei medicamente. "Tripla terapie pentru o singură persoană costă statul cât tratamentul a 100 de bolnavi cu infarct miocardic. Este vorba de priorităţi", susţine şi Dragoş Damian, preşedintele APMGR. "Dacă Guvernul nu aprobă lista de compensate, ieşim în stradă. Pe cancer, sunt cel puţin cinci medicamente esenţiale." Cezar Irimia, preşedinte asociaţie de pacienţi