În timp ce la București modernizarea armatei nu iese din sertare, Varșovia profită de orice oportunitate oferită de țări cu tehnologie militară de vârf.
Italia este și o mare o țară industrial, cu know-how în multe domenii, de la aeronautică la automobile, trecând pe lângă sectorul spatial (cu lansatorul Vega, de exemplu) și construcția navală. Și, din punct de vedere al apărării, industria italiană știe să fie inovatoare și performantă.
Cu toate acestea, Italia s-a simțit exclusă din proiectele „Sistemul de luptă aeriană al viitorului” (SCAF) și MGCS (Main Ground Combat System, viitoarele tancuri de luptă), lansate de Franța în cooperare cu Germania.
De aici și apropierea Italiei de Marea Britanie în cadrul proiectului de avioane de luptă Tempest, pentru care filiala britanică a grupului italian Leonardo ocupă un loc bun.
„Acordul privind o nouă aeronavă de luptă europeană între Germania și Franța îi lasă pe toți ceilalți pe margine și, singura altă țară cu capacitate industrială egală fiind Italia, acordul este clar împotriva acesteia”, și-a declarat nemulțumirea Guido Crosetto, președintele Federației companiilor italiene pentru industria aerospațială, de apărare și securitate (AIAD), într-un interviu acordat Defense News.
În ceea ce privește proiectul MGCS, condus sub responsabilitatea Germaniei, Roma și-a exprimat interesul în mai multe rânduri. Dar, atât pentru Berlin, cât și pentru Paris, nu se pune problema integrării de noi parteneri în acest proiect, în timp ce pentru Spania s-a făcut o excepție pentru SCAF.
În iunie, răspunzând unui parlamentar, Giulio Calvisi, secretarul de stat italian pentru apărare, a reamintit încă o dată că Italia a acordat întotdeauna „cea mai mare atenție” proiectului MGCS, încercând în același timp să „profite de o oportunitate credibilă ” pentru a slăbi tandemul franco-german. Și pentru a evoca o „posibilă deschidere” din partea Berlinului.
Pentru Italia, care va trebui să înlocuiască tancurile Ariete până în 2030/35, este important să fie implicată cât mai devreme în acest program pentru a avea un cuvânt de spus în definirea caietului de sarcini.
Pe de altă parte, Polonia se află în aceeași situație și, ca și Italia, și-a arătat interesul față de MGCS. „Suntem curioși să știm ce posibilități ar putea avea Polonia de a participa, de exemplu, la construcția tancului comun european, dezvoltat în acest moment în principal de Germania și Franța”, a declarat Pawel Soloch, șeful biroului de securitate al Consiliului Național al președinției poloneze.
Cu toate acestea, ansamblul industrial al MGCS, care vizează o partajare echitabilă a sarcinilor între Franța și Germania fiind complicat, Italia și Polonia sunt ținute departe pentru moment, în ciuda unor semne de deschidere.
De unde o altă cale explorată de Roma: lansarea propriului program de tanc de luptă, deschidu-l către alți parteneri europeni, chiar extra-europeni, precum Israelul sau Statele Unite. „Este vorba de a nu pierde teren în comparație cu inițiativa franco-germană, dacă aceasta nu se deschide nici unui alt partener”, a explicat Calvisi.
De asemenea, și în timp ce baza sa de apărare industrială și tehnologică nu va fi uitată de planul de redresare economică, finanțat în mare parte din fonduri europene, Italia a lansat ofensiva: Publicația lunară a forțelor armate poloneze, Polska Zbrojna, a raportat că Ministerul Apărării din Polonia a primit o ofertă de cooperare de la omologul său italian.
Italia „a apelat la unele țări din UE, inclusiv Polonia, cu o propunere de cooperare pentru un proiect privind platformele terestre” de combat, a declarat Ministerul Apărării din Polonia, precizând că această ofertă este în curs de examinare. Spania s-ar putea alătura, de asemenea, acestei initiative, scrie Opex 360.
Pentru un astfel de proiect, industria italiană este destul de bine dotată, cu divizia terestră a firmei Leonardo (ex-Oto Melara) sau cu Iveco Defense Vehicles.
De partea poloneză, în 2013, compania Obrum a prezentat WWB Ghepard, un tanc „stealth” echipat cu tehnologii furnizate de BAE Systems, inclusiv sistemul ADAPTIV, care face vehiculele „invizibile” pentru senzori în infraroșu.
Foto: Opex 360