După ce au aflat că vor găzdui scutul, cetăţenii din Deveselu (Olt) s-au împărţit în două tabere inegale: cei mai mulţi cred că va fi bine, câţiva se arată îngrijoraţi.

Nici nu şi-a încheiat bine preşedintele Traian Băsescu anunţul privitor la amplasarea scutului antirachetă, că la Deveselu au şi început să descindă americanii. Era şi timpul: printre plăcile de beton care compun pista unităţii din localitate şi-au făcut loc buruieni groase. Baza militară a intrat în conservare în 2002, piloţii au fost obligaţi să iasă la pensie şi, în scurtă vreme, s-a pus praful peste această bucăţică de Oltenia.

Ieri după-amiază, ceva-ceva se schimbase în acest peisaj dezolant: pe câţiva zeci de metri din fosta bază, iarba era proaspăt cosită. În dreptul zonei curăţate a fost aşezată o scenă micuţă, înconjurată de steaguri româneşti şi americane. Mai încolo, simetric faţă de scenă, au fost montate două corturi militare, în care se puteau servi cafele, apă minerală şi sucuri. Perpendicular pe scenă, şiruri de uniforme verzi, negre şi albastre, în aşteptarea unui moment solemn.

O traducere stângace

Şi au venit americanii. Au coborât din elicoptere militare şi din limuzine negre şi au înaintat către scenă. Ce-i drept, n-au fost foarte mulţi deocamdată. Când a luat cuvântul, generalul locotenent John Gardner, comandantul Forţelor SUA în Europa, a vorbit despre importanţa momentului. "Suntem încrezători că Deveselu este locul cel mai potrivit pentru ca acest scut să-şi atingă scopurile". Dintr-o regretabilă eroare, traducerea alocuţiunii sale a sunat aşa: "Suntem neîncrezători că Deveselu…".

În rest, a fost frumos la ceremonie: s-a vorbit despre cooperare, despre strategie, steagurile româneşti au fluturat maiestuos alături de cele americane, la sfârşit s-a aplaudat.

În zgomotul elicopterelor, primarii din Caracal şi din Deveselu au dat interviuri la foc rapid. "Este bine pentru comunitatea din Deveselu. Faţă de alte localităţi, am avut avantajul infrastructurii: unitatea a fost înfiinţată în 1953 şi a fost una dintre cele mai mari din ţară", a precizat mai-marele comunei, Gheorghe Beciu. O reporteriţă dorea să afle dacă domnul primar i-a aşteptat pe americani. "Dacă ar fi să glumim, ar trebui să zic că i-am aşteptat de mult. Dar noi suntem obişnuiţi cu militari în zonă, deci nu va fi o schimbare prea mare".

Între două răspunsuri, cei doi edili îşi şopteau şi zâmbeau: "Uite cum am ajuns vedete!". Se plimbau mândri printre microfoane, aveau şi de ce: cu o seară înainte fuseseră convocaţi la Cotroceni, preşedintele însuşi le-a dat vestea cea mare. Le-a cerut chiar acordul.

La ieşire, grosul maşinilor de la presă au făcut stânga, spre inima satului, în căutarea unor cetăţeni care să-şi dea cu părerea despre scut şi despre cum le va schimba vieţile, despre Obama şi despre Osama. Din redacţie li se ceruse un pic de culoare locală, aşa că prima oprire a fost la cârciumă. Buimăciţi de atenţia care li se acordă, unii săteni s-au dat la o parte, spre marginea drumului.

"Fetele din zonă îi aşteaptă cu braţele deschise pe americani.", GHEORGHE BECIU, primar comuna Deveselu

DE LA CER LA PĂMÂNT. În timp ce americanii au aterizat la Deveselu cu elicopterele, militarii români au debarcat dintr-o rablă Foto: CODRIN PRISECARU

OPINII

"Sunt obişnuit cu pericolele, de restul nu ştiu"

Pentru că lumea e împărţită momentan între baza militară şi cârciumă, în primărie cam bate vântul. Tudor Nemeşteanu, funcţionar la Starea Civilă, e totuşi la datorie şi e într-o stare de spirit foarte bună. "E sărbătoare, normal că e sărbătoare! E mare lucru pentru noi!", exclamă el. Vorbeşte despre zilele bune ale comunei, atunci când unitatea militară era încă funcţională, ţine minte nume de aviatori şi le înşiră. "Despre comuna noastră se vorbea..."

Mai zice că vestea despre scutul antirachetă n-a picat chiar ca un trăsnet: se auzise câte ceva prin primărie, dar secretul era secret şi trebuia păstrat. "Când suna telefonul, îmi venea să răspund: «Alo, aici Primăria Deveselu Air Force One!»". Dar s-a abţinut.

Funcţionarul Nemeşteanu priveşte pe geam, iar pe geam nu se văd doar acoperişuri pricăjite, copaci şi dâre de fum, ci mult mai mult: "Avem o speranţă acum. Eu sunt acum trecut de 50 de ani, dar copilul meu face colegiul. N-aveam de gând să-l mai ţin în facultate, pentru că-s vremuri grele, voiam să-l las să se ducă la muncă în Italia sau în Spania. Dar mă gândesc acum că poate o să înveţe şi o să aibă şi el o şansă aici".

Îngrijorarea unui fost pilot

Parcă vezi soldaţi americani în uniforme impecabile, cum se plimbă pe uliţe. Vezi fete de ţară zâmbindu-le de după garduri; primarul chiar glumea ieri, zicea că partea feminină a comunei îi aşteaptă cu braţele deschise. Îl vezi şi pe domnul Rodi, văzându-şi de treabă la cârciumă, la aceeaşi masă ca acum.

Când s-a aşezat pe scaun şi a cerut o halbă cu lichid roşiatic de provenienţă incertă, habar n-avea că atâta amar de presă vrea să-i ştie opinia. O să fie bine, în orice caz. "Aşa am crezut şi cu Uniunea Europeană", se bagă în vorbă o tânără doamnă aflată în trecere.

Circumspect e şi Valerică Jumugă, fost pilot, actualmente pensionar, "copil al acestei unităţi", aşa cum îi place să se considere. "Un ochi râde, altul plânge", spune el. Din punct de vedere economic, o asemenea mutare nu poate fi decât benefică, va exista un flux de bani înspre bugetul local. Problema e însă că un astfel de scut implică şi riscuri majore: "Eu, unul, sunt obişnuit cu pericolele, de restul nu ştiu. Şi mă simt trădat de conducerea acestei ţări, pentru că nu ne-a întrebat dacă noi vrem acest scut. Ne atragem ura vecinului de la Răsărit. Nu vreau să fiu înţeles greşit: sunt pro-european convins".

E de părere că ajungea o bază de tranzit, acolo. Lumea neştiutoare se bucură: dacă e american, trebuie să fie de bine.

"Cu realizarea acestei componente a scutului antirachetă, România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei.", TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României

200 de soldaţi americani, în medie, se vor afla la baza militară de la Deveselu

ANTIRACHETĂ

24 de interceptori vor fi operaţionali din 2015

• Adrian Cochino

România va găzdui la baza militară din Deveselu, judeţul Olt, 24 de interceptori tereştri - rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, ce vor fi operaţionali în anul 2015 şi vor proteja întreg teritoriul ţării de atacurile cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune. Cea mai vehiculată sursă a unor potenţiale atacuri a fost, în discursul oficialilor SUA, regiunea Orientului Mijlociu, în special Iranul. Oficialii români s-au ferit să nominalizeze o ţară şi au subliniat că rolul scutului e defensiv.

Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa ei va fi utilizată de sistemul antirachetă american, a spus ieri preşedintele Traian Băsescu. Comandantul bazei va fi un ofiţer român, a insistat preşedintele. Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă este de 500, a precizat Băsescu.

Costurile, suportate de SUA

România va găzdui, de asemenea, un sistem radar de dirijare a interceptorilor, dar radarul de descoperire a ţintei va fi amplasat în altă ţară. Interceptorii ce vor fi amplasaţi în România nu conţin încărcătură explozivă şi vor distruge ţintele prin simplul impact, care se va produce în spaţiul extraatmosferic, în afara teritoriului României, au asigurat oficialii români.

Cheltuielile pentru realizarea sistemului de apărarea antirachetă vor fi suportate de SUA şi, potrivit subsecretarului de stat Ellen Tauscher, care s-a aflat ieri la Bucureşti, se ridică la 400 de milioane de dolari plus 20 de milioane de dolari anual pentru operare. Vor exista şi costuri suportate de România pentru amenajarea bazei şi pentru asigurarea securităţii acesteia.

Relaţie specială

Sistemul american de apărare antirachetă, cu rolul de a proteja mai bine forţele aliate desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţiuni, are 4 etape, iar amplasarea interceptorilor în România ţine de etapa II. Etapele III şi IV presupun extinderea scutului în toată Europa şi a protecţiei - la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, stadiu ce îngrijorează serios Rusia.

Scutul din România este, aşa cum a subliniat Băsescu, "o tratare bilaterală a sistemului". Când celelalte state NATO vor dezvolta sistemul antirachetă, aşa cum s-a stabilit la summitul de la Lisabona, "componenta americano- română va fi integrată acestui sistem", a spus preşedintele. Ellen Tauscher a subliniat ieri că Administraţia Obama a ales implicarea României în sistemul antirachetă american şi datorită relaţiei bilaterale speciale. CITIŢI ŞI: Un MiG s-a împotmolit în vatra satului