Cuplul devotat Țării - Alexandru și Elena Doamna. Cum a tolerat Elena Doamna escapadele permanente ale ilustrului ei soț, Domnul Principatelor Unite?

Cuplul devotat Țării - Alexandru și Elena Doamna. Cum a tolerat Elena Doamna escapadele permanente ale ilustrului ei soț, Domnul Principatelor Unite?

A curs multă cerneală despre viața marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza. A fost un om al timpului său, un reformator, un om de stat. În plus, era un fumător înrăit, cartofor și băutor de cafea. În plus, adora să iubească femeile.

Alexandru și Elena Cuza - de la boieri, la cuplu domnesc

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad la 20 martie 1820, într-o familie mixtă de boieri moldoveni și levantini. Tatăl său,  Ioan Cuza, era frate cu Constantin Cuza, bunicul lui A.C. Cuza. Ioan Cuza fusese boierit în timpul regimului fanariot din Moldova, grație căsătoriei acestuia cu o doamnă din suita unui domn fanariot, Sultana Cozadini ai cărei părinți erau greci și italieni din Constantinopol, numiți levantini. Așadar, Cuza era suficient de român dar și de levantin cât să fie apreciat și de Orient și Occident.

Tânărul studiază la Pensionul Cuenim din Iași, întemeiat de un ofițer francez la 1812, după ce Napoleon a părăsit învins Rusia. Apoi, până la 1837, a studiat la Paris, a obținut Bacalaureatul, a continuat cu studii de Drept, Medicină pe care le-a abandonat, intrând în magistratură ca președinte al Judecătoriei Covurlui.

Elena Rosetti-Solescu s-a născut la 17 iunie 1825, la Iași. Având moșii în zona Vaslui la Solești, tânăra, singura fiică între mai mulți băieți a avut parte de o educație aleasă la Iași. La 19 ani, la 30 aprilie 1844, devenea soția lui Alexandru Ioan Cuza. Elena Doamna va tolera amantlâcurile lui Cuza. Elena Doamna era o fire retrasă, nu putea avea copii și refuza să apară în public. Alexandru Ioan Cuza îl cunoscuse la Galați pe Cezar Liebrecht, crupier la Casino, dar care avea formație de transmisionist în Belgia unde se născuse, servind în mai multe conflicte europene.

Va fi primul șef al Telegrafului de la Iași și București, de facto, primul șef de serviciu secret al României. Până la 1959, Elena Cuza și-a susținut soțul chiar dacă el în 1856 avusese o relație cu o boieroaică din Moldova, soția caimacamului Nicolae Vogoride, Cocuța Conachi Vogoride. Ca rezultat al amorului lor, ea i-a dat documentele care dovedeau falsificarea alegerilor pentru Adunările Ad Hoc. Cuza a demisionat din fotoliul de prefect de Covurlui. Franța și Anglia au convenit la repetarea alegerilor.

Alexandru și Elena Cuza - cuplul domnesc și a treia femeie: Elena Maria Catargi Obrenovici

Totuși, la 1861, Cuza o cunoaște pe cea care îi va fi amanta oficială și care îi va dărui doi copii. Se numea Elena Maria Catargi. Se născuse la Iași la 1835. Fusese căsătorită mai întâi cu un ofițer sârb, care o lăsase cu un fiu, Rudi, pe care ea l-a plasat surorii sale. Ulterior, în timpul refugiului în Moldova al lui Miloș Obrenovici, din casa domnitoare a Serbiei, are o relație cu acesta, iar în urma ei, la 22 august 1854, la Mărășești se naște viitorul rege Milan al Serbiei (1882-1889).

Pe Cuza, Maria Obrenovici îl cunoaște prin intermediul lui Cezar Liebrecht care se pare că îi fusese amant. Relația începe în 1861, pentru că în 1862, se naște deja primul ei fiu avut cu domnitorul, Alexandru. Cuza îi cumpără o casă pe Biserica Amzei cu 7000 galbeni. Casa era suficient de cochetă și retrasă pentru ca trăsura lui Cuza să nu atragă ochii curioșilor. În 1865, se naște cel de al doilea fiu al lor, Dimitie. Cuza îi spune Elenei Doamna că va trebui să adopte copii orfani după o serie de inundații (podul peste Olt de la Slatina e luat de ape) și așa bastarzii săi cu Elena  Maria Obrenovici devin vlăstare domnești.

Alexndru și Elena Cuza rămân împreună pentru totdeauna

Exilat în 1866, după detronare, Cuza pleacă alături de soție, urmându-l și amanta. Aceasta însă se va retrage la Berlin și va muri în 1875 de cancer. Se pare că tot Cezar Liebrecht fostul ei amant îi găsise un angajament de spionaj. S-a vehiculat ideea că ea s-ar fi sinucis prinsă spionând.

Cuza va muri la 15 mai 1873 la Heidelberg la Hotel Europa după ce va fi peregrinat  mai întâi în Italia la Florența. Trupul lui Cuza a fost adus la moșia cumpărată de el și de soția sa Elena, la Ruginoasa. Elena Cuza s-a stins la 2 aprilie 1909 la Piatra Neamț. Se spune că atunci când rămășițele soțului ei au fost luate de la Ruginoasa, ea le-a așezat din vechiul în noul sicriu pentru a fi duse la Mânăstirea Trei Ierarhi din Iași.

Elena Doamna a trăit până când s-a îmbolnăvit la Ruginoasa cu Maria Moruzi, nora sa de la băiatul cel mare Alexandru care murise la Madrid în voiaj de nuntă. Celălalt fiu, Dimitrie avea să se sinucidă din dragoste. Cu Maria Moruzi, chiar sub ochii Elenei, Ionel Brătianu a trăit o idilă din urma căreia s-a născut Gheorghe I Brătianu, Alexandru Ioan Cuza sperase ca fiul cel mare să-i urmeze la tron chiar, după unele surse.

Elena Doamna a fost îngrijită de fratele ei mai mic Theodor Rosetti-Solescu, până la moartea ei, la 2 aprilie 1909. El i-a fost executor testamentar, ea refuzând funeralii naționale.

Nicolae Iorga spunea că nimeni nu trebuie să judece amantlâcurile lui Cuza dacă Elena Doamna le tolerase și îl iertase pentru ele.