Reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov au anunțat că intervin cu material antiderapant pe Transfăgărășan, după ce noaptea trecută s-a aşternut primul strat de zăpadă.
A nins pe Transfăgărășan, unul dintre cele mai frumoase drumuri din Europa
Drumul Naţional 7 C – Transfăgărăşan a împlinit ieri 47 de ani de la inaugurare, iar astăzi, la Bâlea Lac, la 2.000 de metri altitudine a venit şi prima ninsoare din acest sezon. Pe carosabil s-a depus un strat subţire de zăpadă, iar drumarii au intervenit cu utilaje şi materiale antiderapante, a anunţat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov.
Iarna lovește România. Vreme rea în toată țara: vânt puternic, ploi şi ninsori. Alertă ANM
Potrivit Regulamentului de Funcţionare, DN 7 C – Transfăgărăşan este deschis oficial doar patru luni pe an în perioada 1 iulie – 30 octombrie sau în funcţie de condiţiile meteo. În afara acestei perioade, riscurile de producere a unor căderi de pietre de pe versant şi avalanşe sunt mai mari, atât pe versantul sudic (Vidraru – Bâlea Lac) cât mai ales pe cel dinspre Nord, urcarea dinspre Bâlea Cascadă, unde, anul acesta grosimea stratului de zăpadă a fost de peste 5 metri.
Povestea drumului este cu adevărat impresionantă
Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. Deși la momentul respectiv România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbești Jiu-Petroșani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice și ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului Transfăgărășanului - un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului.
În notele de fundamentare a proiectului se menționează, totodată, ca motive "deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea, potrivit Wikipedia.