Evenimentul e considerat cel mai mare dezastru ecologic după Cernobâl, iar viețile a zeci de mii de români sunt puse în pericol în fiecare zi.

Pericol mortal pentru zeci de mii de români. Oamenii din Baia Mare și zonele adiacente se plâng că duc o viață grea, pusă mereu în pericol din cauza cianurii și a metalelor grele.

Pericolul vine de la fosta mină din Bozânta Mare, iar vântul poartă aceste substanțe toxice către zonele locuite din Maramureș.

Iazul de decantare și praful de steril de pe marginea acestuia trebuiau să fie curățate de aproape două decenii. Tragic este și faptul că proiectul există, dar nu a primit niciodată bani de la Guvern.

 

„Bate vântul, noi nu mai avem castraveţi, porodici cum zicem noi, ţăranii. Nu se fac”, spune un localnic.

Afirmațiile sunt susținute de un alt localnic, arată reportajul făcut de Digi24. „Toxicitatea asta ne omoară”, confirmă confirmă acesta.

„Numai nisip ai avut în gură. Dar e aşa, de ordinul microbilor de mic praful. Invizibil”, spune un al treilea. „Îi toxic, că doară-i minereu, mânca-l-ar focul”.

„Totdeauna când îi vânt aşa se întâmplă cu pirita de acolo. Şi pomi afectează, şi legume de-astea, toate le afectează”, spune un alt locuitor.

Ori de câte ori bate vântul mai tare, aerul se umple de praf de steril de la fosta exploatare de aur de la Bozânta Mare. Norii de pulbere ajung până la 60 de kilometri distanță.

„La doar câteva sute de metri se află iazul care a aparţinut companiei Remin. A fost închis în anul 2007, însă nici până astăzi nu a fost ecologizat, astfel că de fiecare dată când vântul este mai puternic sunt împrăştiate în aer particule toxice”, este mărturisirea făcută de jurnaliștii de la fața locului

Pericolul existent este confirmat și de primari. „Din informaţiile pe care le am eu, şi conţinut în arseniu, şi metale grele, inclusiv cred că şi ceva cianură, iodură de potasiu. Oamenii mă sună întruna, cetăţenii nu pot respira, au probleme respiratorii deja şi copiii”, spune Anton Ardelean, primarul din Tăuții Măgherăuș.

Situația disperată din Baia Mare a ajuns și în atenția politicienilor de la București, însă degeaba. „Am sesizat la Ministerul Economiei, am făcut sesizări la Agenţia de închidere a perimetrelor miniere şi la Bucureşti. Deci chiar am făcut sesizări. „N-avem banii...” Fă, domnule, accesare fonduri europene, fă ceva. Nu există că nu se poate”, spune primarul.

Directorul adjunct al companiei Remin, aflată în insolvenţă, susţine că proiectul de ecologizare este aprobat. Fondurile ar trebui să fie alocate de Ministerul Economiei.

Gabriel Tămâian - director Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş: „Actul din partea Mediului a fost eliberat, aşteptăm eliberarea autorizaţiei de construcţie şi demararea lucrărilor de închidere. Am anunţat Ministerul Economiei, care de fapt este răspunzător pentru alocarea fondurilor de închidere a iazului Bozânta”.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş spune că nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor normale în aer, în ultimele zile. Contrar declarațiilor, un buletin complet de analiză nu a mai fost realizat de 7 ani.

În anul 2000, un baraj al iazului de decantare de la Bozânta Mare s-a rupt și 100.000 de metri cubi de lichid, compus în cea mai mare parte din cianuri, s-au revărsat. Poluarea a ajuns până în Tisa și Dunăre și a fost resimțită în Marea Neagră. A fost considerat, la acel moment, cel mai mare dezastru ecologic din Europa, după Cernobîl.