Alegerile prezidențiale vor avea loc în luna septembrie, înainte de finalul mandatului președintelui în funcție. Curtea Constituțională a respins contestația USR la legea adoptată de Parlament.
Curtea Constituțională nu consideră că organizarea alegerilor prezidențiale în luna sepembrie ar aduce atingere Constituției. Magistrații au respins contestația formulată de USR la legea adoptată în Parlament. Urmează ca actul normativ să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis care să-l promulge.
Sursa foto: Dreamstime.com
Alegerile prezidențiale în luna septembrie
Parlamentul a adoptat legea care stabilește calendarul electoral pentru anul 2024. Reprezentanții opoziției, respectiv ai USR nu au fost de acord cu legea care stabilește ca alegerile prezidențiale să aibă loc în septembrie. Drept urmare, aceștia au depus o contestație la Curtea Constituțională.
După analiza acestei contestații, judecătorii CCR au stabilit că alegerile prezidențiale vor putea fi organizate în luna septembrie. Pentru a intra în vigoare, mai este nevoie doar ca legea să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis.
„În esență, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuție un element fundamental al dreptului electoral”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege iniţiat de UDMR și modificat de PSD. Actul normativ prevede schimbarea datei alegerilor preşedintelui României. În forma adoptată, alegerile prezidențiale pot fi organizate la începutul lunii septembrie. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat deja că cele două tururi vor avea loc pe 15 septembrie, respectiv pe 29 septembrie.
Dreapta Unită. Sursa foto: Facebook
Legea contestată de USR și Forța Dreptei
Deputații USR și Forța Dreptei au sesizat Curtea Constituțională și au acuzat PSD, PNL și UDMR de „încălcarea flagrantă a oricăror principii democratice”.
„PSD și PNL continuă să calce în picioare democrația. Votul de azi, pe repede-nainte, ca să poată devansa alegerile prezidențiale, este doar un alt pas făcut de Partidul Unic PSD-PNL din planul diabolic «marea comasare», prin care partidele lui Ciolacu, Ciucă și Iohannis încearcă cu disperare să-și asigure supraviețuirea la putere, să poată jefui această țară încă patru ani sau și mai mult”, spunea Cătălin Drulă, președinte al USR.
Reprezentanții celor două partide au acuzat faptul că legislația electorală a fost modificată doar cu câteva luni înainte ca alegerile să aibă loc efectiv. În opinia lor, acest lucur nu este normal într-o democrație. Iar scopul urmărit de inițiatori, PSD, PNL și UDMR, a fost doar de a-și rezolva propriile interese.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
CCR despre alegerile prezidențiale
Într-un comunicat de presă CCR arată că modificarea criticată de USR realizează o redimensionare a intervalului în care urmează să fie organizate alegerile prezidențiale. Potrivit magistraților, acest lucru „nu pune în discuţie un element fundamental al dreptului electoral”.
Conform CCR, Comisia de la Veneţia a observat că există trei categorii de sisteme de determinare a stabilirii datei alegerilor. Potrivit magistraților, România face parte din cel de-al doilea sistem, unde data alegerilor este stabilită într-un cadru temporal strict determinat de Constituţie sau de legea electorală.
„Legea criticată nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor, ci realizează o modificare de natură temporală în cadrul sistemului pentru care a optat legiuitorul român încă din anul 2004. Plasarea acestei date în ultima parte a mandatului în curs se înscrie în coordonatele democraţiei constituţionale pentru a se asigura succesiunea firească a mandatelor, fără a se afecta caracterul plenar al mandatelor în curs. Între data anunţării alegerilor şi data alegerilor există o distanţă temporală rezonabilă pentru a permite tuturor factorilor politici interesaţi să se pregătească pentru competiţia electorală", a explicat Curtea Constituţională.
Comisia de la Veneţia a stabilit că sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale sunt elemente fundamentale ale dreptului electoral. Acestea nu trebuie modificate cu mai puţin de un an anterior datei alegerilor.
„Modificarea operată, extinzând intervalul temporal în care pot avea loc alegerile, nu reprezintă o reformă a legislaţiei electorale şi nu vizează un element de fond sau de substanţă a sistemului electoral. În consecinţă, Curtea a constatat că legea criticată respectă exigenţele constituţionale invocate”, a transmis CCR.