Aproximativ 7.000 de români cu reşedinţa sau domiciliul în afara ţării s-au înregistrat pe platforma Autorităţii Electorale Permanente pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare.
Alegerile Parlamentare. Perioada de înscriere pentru voturile prin corespondență s-a încheiat
Conform datelor disponibile pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), un număr de 6.839 de români din diaspora s-au înregistrat pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Perioada de înscriere a fost deschisă până joi, oferind cetăţenilor români din străinătate oportunitatea de a vota la distanţă.
Cele mai multe cereri au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.544), urmate de cei din Germania (1.359), Elveţia (524) şi Ţările de Jos (462). Alte comunităţi mari de români care au ales votul prin corespondenţă provin din Franţa, Spania, Belgia, Italia şi Statele Unite ale Americii.
Alegătorii români cu drept de vot, care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi deţin un document care atestă dreptul de şedere eliberat de autorităţile locale, au putut solicita transmiterea prin poştă a documentelor necesare votului la adresa lor de corespondenţă. Acest proces simplifică participarea la alegeri pentru cei care nu pot ajunge la secţiile de votare.
Pe lângă opţiunea de vot prin corespondenţă, cetăţenii români din diaspora s-au putut înregistra până la sfârşitul lunii septembrie şi pentru a vota la secţiile de votare. În total, 6.067 de români au optat să îşi exprime votul într-o secţie de votare.
Votul prin corespondență.
Care sunt țările unde au avut loc cele mai multe înscrieri
Românii din diaspora au înregistrat cele mai multe cereri de vot prin corespondenţă pentru alegerile prezidenţiale din Ţările de Jos (1.512), urmate de Marea Britanie (987), Germania (643), Franţa (421) şi Italia (410). Aceste comunităţi mari de români continuă să fie extrem de active în procesul electoral, exprimându-şi dorinţa de a participa la scrutinul prezidenţial chiar şi de la distanţă.
În cazul votului pentru preşedintele României, 6.916 cetăţeni s-au înscris pentru a vota prin corespondenţă. Cele mai multe cereri au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.609), Germania (1.347) şi Elveţia (555). Interesul pentru acest mod de vot reflectă nevoia de a facilita participarea cetăţenilor din străinătate la procesul democratic, indiferent de distanţă.
Pe de altă parte, 6.751 de români din diaspora au optat să voteze la o secţie de votare. Cei mai mulţi sunt din Ţările de Jos (1.653), Marea Britanie (1.107) şi Germania (732), arătând că există un echilibru între cei care preferă votul prin corespondenţă şi cei care aleg să voteze la o secţie de votare fizică, potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
Când vor avea loc alegerile parlamentare
Datele pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din România au fost stabilite pentru finalul acestui an, după ce în luna iunie au avut loc alegerile locale și cele europarlamentare. Inițial, alegerile prezidențiale erau programate pentru luna septembrie, însă discuții între partidele politice au dus la modificarea calendarului electoral. PNL a propus mutarea acestora spre sfârșitul anului, iar pe 4 iulie s-a ajuns la un consens privind desfășurarea celor două tururi în luna noiembrie și decembrie.
Astfel, pe 24 noiembrie va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale, urmat de al doilea tur pe 8 decembrie, dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută.
Alegerile parlamentare sunt programate pentru 1 decembrie, ziua în care românii vor fi chemați să își aleagă reprezentanții în Parlament. Este pentru prima dată când toate cele patru rânduri de alegeri – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale – sunt organizate în același an.
Alegerile locale și parlamentare din România sunt organizate într-un singur tur, în timp ce alegerile prezidențiale au două tururi dacă niciun candidat nu reușește să obțină 50%+1 din voturi în primul tur. Aceste scrutine pentru alegerea europarlamentarilor și președintelui României au loc la intervale de cinci ani, în timp ce alegerile locale și parlamentare sunt organizate o dată la patru ani.