Numărătoarea macabră continuă. Luni dimineață, Emigdio Lopez Avegdano, candidat în alegerile locale care se vor ține duminica aceasta în Mexic, odată cu cele generale și prezidențiale, a fost ucis de un glonț, împreună cu alte patru persoane cu care mergea la un miting. Toți erau susținători ai candidatului de stânga la președinție, Andres Manuel Lopez Obrador.

A candida în alegeri în Mexic este „practic o condamnare la moarte”, spune Mario Alberto Chavez, candidat la primăria din Zumpango, statul Guerrero. Pe 18 aprilie, în timp ce lua cina într-un restaurant, un bărbat înarmat a deschis focul spre masa sa. Printr-o minune, Chavez a supraviețuit atacului, care a rănit trei dintre colaboratorii săi, scrie Le Figaro.

Alți candidați nu au însă atât de multă șansă: de la începutul campaniei electorale, peste 100 de candidați au fost uciși.

Site-ul local Etellekt, care ține inventarul negru al politicienilor asasinați, numărase până pe 16 iunie, 120 de politicieni uciși, femei și bărbați, ca și 351 de alte persoane asasinate, având într-un fel sau altul legătură cu campania electorală.

Criminalitatea este tema principală a alegerilor de pe 1 iulie, când Mexicul trebuie să-și aleagă președintele, deputații, senatorii, primarii și guvernatorii din mai multe state. În total, peste 18.000 de demnitari urmează să fie desemnați duminică, la nivel federal, regional și local.

Aceste alegeri sunt considerate „cele mai violente din istoria țării”, scrie ziarul local Gatopardo. În alegerile din 2012, spre exemplu, „doar” un singur candidat a fost asasinat.

„Din păcate, Mexicul este o țară care trece de zece ani printr-o criză de securitate și acum organizăm cele mai mari alegeri din istoria noastră”, explică președintele Institutului Național Electoral, Lorenzo Cordova. „Contextul de violență din țară contaminează politica? Răspunsul este da și încă foarte grav.”

Directorul Etellekt, Ruben Salazar, afirmă că violența din campanie este legată de lupta dintre cartelele crimei organizate și chiar dintre facțiunile acestora. „Cei noi care dobândesc putere… caută sprijinul unora dintre candidați. Și se descotorosesc de cei cu care nu ajung la nici o înțelegere.”

O societate impregnată de Moarte

Din 2006, când armata s-a implicat în lupta împotriva bandelor de traficanți de droguri, peste 200.000 de persoane au fost ucise și 30.000 au fost date dispărute. Bilanțul Mexicului pentru 2017 a fost de 25.339 de omucideri.

Ca un semn că această violență a impregnat societatea mexicană la toate nivelurile, în weekend-ul trecut toți agenții de poliție din localitatea Ocampo, unde a fost asasinat săptămâna anterioară un candidat la primărie, Fernando Angeles, au fost dezarmați și arestați, în vederea unei anchete interne, au anunțat autoritățile locale. „Toți sunt audiați conform procedurilor judiciare privind participarea la acte de violare a regulamentelor profesiei”, a declarat secretarul Securității statului mexican Michoacan, unde se află această localitate.

Polițiștii au fost transferați întro unitate internă a Secretariatului Securității, care nu a precizat însă dacă arestarea lor este în legătură cu acest asasinat.

 

Câini decapitați trimiși ca avertisment

Uneori, motivele asasinatelor par evidente. Astfel, pe 8 iunie, Fernand Puron, fost primar în Coahuila (localitate situată pe frontiera cu Statele Unite), care candida pentru un post de deputat, a fost omorât la ieșirea de la o dezbatere unde se lăudase cum a luptat împotriva temutului sindicat al crimei Los Zetas.

Alți candidați par să fi avut legături prea strânse cu aceste gangsterii. O astfel de situație s-a înregistrat la Juchitan, statul Oaxaca: Pamela Teran, candidată la funcția de consilier municipal, a fost împușcată pe 2 iunie, împreună cu un fotoreporter și o altă persoană, în timp ce ieșeau dintr-un restaurant. Era fiica lui Juan Teran, șefului cartelului drogurilor din regiune, aflat în închisoare din 2017.

Majoritatea asasinatelor rămân fără autori cunoscuți și deci nepedepsite, ceea ce transformă campania într-una a terorii. În statul Guerrero, 496 de candidați au abandonat deja cursa electorală.

„Trăim într-o țară cu impunitate totală, unde grupările care provoacă violența controlează municipalitățile în care aceste asasinate au loc”, scrie Gatopardo.

Dintre cele 49 de solicitări de asigurare a gărzilor de corp, adresate la nivel central, doar 12 au primit răspuns pozitiv, cinci au fost respinse, iar 32 rămân în așteptare, potrivit șefului Comisiei Naționale de Securitate, Renato Sales.

„Am cerut de nenumărate ori (autorităților) să-mi asigure gărzi de corp, dar continuă să mă ignore”, se plânge Mario Alberto Chavez, de 35 de ani și tatăl unui copil. Candidat pentru Nueva Alianza, aripă disidentă a Partidului Revoluționar Instituțional al președintelui Enrique Peña Nieto, el a luat în calcul la un moment dat să abandoneze campania electorală după tentativa de asasinat asupra sa, însoțită de numeroase amenințări telefonice. „Însă am decis că merită să continuu pentru a-mi scoate comunitatea din sărăcie și din insecuritate”, spune Chavez. „Am hotărât să nu mai organizăm mitinguri, ci să facem mai mult campanie din ușă în ușă” într-un oraș cu 25.000 de locuitori.

Alți candidați își iau grija protecției în propriile mâini. Este cazul Nestorei Salgado, candidată la Senatul din Guerrero pentru Morena, partidul de stânga al candidatului favorit în alegerile prezidențiale Andres Manuel Lopez Obrador. Fostă comandantă a unei unități din „poliția comunitară” – civili înarmați care suplinește efectivele poliției pentru a proteja cartierele – ea a mobilizat mai multe zeci dintre foștii camarazi.

Solicitarea sa pentru gărzi oficiale a fost respinsă, deși spune că a primit amenințări și i s-au pus câini decapitați în fața casei. „Fac guvernul responsabil de ceea ce ni se va întâmpla în continuare”, spune Salgado.

Nu doar politicienii sunt victimele acestui val de violențe: 47 de ziariști au fost și ei ținta amenințărilor, agresiunilor sau răpirilor, potrivit organizației „Rompe el miedo” („Distruge frica”).