Scrutinul de duminică este cel mai important din istoria postsovietică, cu implicații majore pe plan intern și extern.
Circa 2,5 milioane de moldoveni sunt așteptați duminică la urne în alegerile care vor trasa parcursul Republicii Moldova, sugestiv definit de analiști drept o alegere între Est și Vest, Uniunea Vamală, proiectul politico- economic al Rusiei, sau UE, către care Chișinăul a făcut pași importanți. Scrutinul va reconfigura Parlamentul și, pe baza noii structuri, sunt posibile și modificări în formula de guvernare. Mai mult, legislativul de la Chișinău alege și președintele țării, iar experiența din ultimii ani a arătat cât de importantă este configurația Parlamentului. Din 2009, până în 2012, Moldova a fost condusă de un președinte interimar în condițiile în care forțele proeuropene la putere nu au reușit să construiască o majoritate de 61 de voturi, din totalul de 101 membri ai Parlamentului, necesară alegerii șefului statului.
În căutarea majorității
Partidul Comunist conduce în preferinţele electoratului, potrivit celui mai recent sondaj. În alegerile de duminică, comuniștii ar putea obține 19,6% din sufragii, fiind urmaţi de liberaldemocraţi (PLDM) cu 17,2% din voturi, democraţi (PDM), cu 14,2%, şi Partidul Liberal (PL), cu 8,5%, potrivit rezultatelor acestei consultări. Un alt partid, Patria, formațiune de stânga apropiată Kremlinului, creditată cu 8,7% din voturi, a fost aseară scoasă din cursă printr-o decizie a Curții de Apel, acuzată că este finanțată din străinătate. Împreună, cele trei formațiuni pro-europene - PLDM, PDM și PL - au aproape 40 la sută din voturi, ceea ce înseamnă că vor trebui să racoleze un alt partid la guvernare.
UE sau Rusia
O victorie clară a actualei coaliții guvernamentale condusă de premierul Iurie Leancă înseamnă continuarea procesului de integrare europeană. De partea cealaltă, comuniștii și aliații socialiști pledează pentru Uniunea Vamală, proiectul prin care Kremlinul vrea să creeze o contrapondere economică la UE. Pe fondul acestei lupte ideologice, autoritățile de la Chișinău se pregătesc de un scenariu postelectoral violent, după o intensificare, în ultimele săptămâni, a activității forțelor extremiste pro-ruse. Miercuri, poliția a descoperit un adevărat arsenal militar în locuințele a doi astfel de activiști, acuzați că plănuiau un „maidan” sângeros după alegeri.
„Omul rușilor”, scos din cursă
Aseară, Curtea de Apel Chișinău l-a scos din competiția electorală pe Renato Usatîi, liderul Partidului Patria, cel despre care presa rusă scria că este aliatul disimulat al Rusiei. Întrebarea care se pune acum este ce impact va avea decizia justiției asupra alegerilor de duminică și dacă nu cumva alegătorii lui Usatîi vor merge spre comuniști și socialiști. Dumitru Ciorici, directorul editorial al site-ului de știri Unimedia, a declarat pentru EVZ că decizia poate ajuta partidele pro-europene prin redistribuirea voturilor între un număr mai mic de partide. Unii votanți ai lui Usatîi s-ar putea reorienta spre PDM, un partid din alianța pro-europeană, care încearcă să se poziționeze pe segmentul centru-stânga, dar majoritatea electoratului Partidului Patria se va reorienta spre socialiști, care erau până ieri sub pragul electoral, și apoi spre comuniști, spune Ciorici.
Recomandările noastre
