Alegeri prezidenţiale şi parlamentare în Mexic, pe fondul unui val de violenţe fără precedent

Aproximativ 79,5 milioane de mexicani sunt chemaţi duminică la urne în cadrul unor alegeri care, potrivit sondajelor de opinie, ar putea marca o revenire la putere a Partidului Revoluţionar Intituţional (PRI), după 12 ani de absenţă, pe fondul unuia dintre cele mai ample valuri de violenţă înregistrate în istoria recentă a Mexicului şi al creşterii sărăciei, care afectează 46% din populaţie.

Cetăţenii cu drept de vot vor alege preşedintele ţării, cu un mandat de şase ani, vor reînnoi parlamentul şi vor alege autorităţi statale şi municipale, în total 2.127 de funcţii publice.

Trei candidaţi sunt în competiţie pentru scrutinul prezidenţial, şeful statului urmând a fi ales într-un singur tur, cu majoritate simplă. Preşedintele ales îşi va prelua funcţia la 1 decembrie.

Potrivit sondajelor de opinie, citate de Agerpres, candidatul prezidenţial al PRI, Enrique Peña Nieto, 45 de ani, are un avans de peste zece procente faţă de Andrés Manuel López Obrador, care reprezintă o coaliţie de trei partide de stânga.

Jaful secolului la Călărași, în 40 de secunde. „Tâlharul gentilom”, prins de o florăreasă

Vestea așteptată de românii care au panouri fotovoltaice. S-a schimbat legea

Acesta este urmat la mică distanţă de Josefina Vazquez Mota, 51 de ani, din partea Partidului Acţiunea Naţională (PAN, conservator).

În aceeaşi zi vor fi aleşi 500 de deputaţi şi 128 de senatori. Dacă PRI va câştiga şi scrutinul legislativ, pentru prima dată din 1997 şi până acum un partid mexican ar putea dispune de preşedinţie şi de o majoritate absolută în parlament, notează şi AFP.