Israelienii îşi aleg, astăzi, noul parlament într-un scrutin cu rezultate incerte, care va arăta dacă încă îl mai vor pe Benjamin Netanyahu ca prim-ministru sau dacă a sunat ora schimbării după şase ani, comentează AFP.
De la 5.00 GMT şi până la 20.00 GMT (22.00, ora României), 5,88 milioane de alegători israelieni sunt chemaţi să îi aleagă pe cei 120 de deputaţi în peste 10.000 de secţii de votare deschise în şcoli, spitale sau chiar închisori în întreaga ţară.
Ei ar trebui să aibă deja o idee asupra componenţei celui de-al 20-lea Knesset în noaptea de marţi spre miercuri. Primele exit-poll-uri sunt aşteptate la televizor imediat după închiderea secţiilor la 20.00 GMT. Rezultatele definitive ar putea fi publicate până joi după-amiază, a declarat comisia electorală.
Cu toate acestea, israelienii ar putea să aştepte mai multe săptămâni răspunsul la întrebarea crucială a numelui următorului prim-ministru: Benjamin Netanyahu, cu o prestație slabă pe ultima sută de metri a campaniei, sau adversarul său principal Isaac Herzog, care ar deveni primul şef de guvern laburist după Ehud Barak în 2001, sau poate un altul, bazat pe o aritmetică politică delicată.
Având în vedere dispersia voturilor între aproximativ 25 de liste concurente şi complexitatea unor posibile alianţe între 11 dintre ele (de dreapta, stânga, centru, ultrareligioasă şi arabă), votul de marţi ar putea fi doar preludiul unor negocieri intense pentru a forma un guvern.
În sistemul israelian, nu este neapărat nevoie ca şeful listei plasate prima să fie numit de preşedintele Reuven Rivlin să încerce formarea unui guvern, ci cel care printre cei 120 de deputaţi aleşi va putea constitui o coaliţie.
Alegerile legislative sunt în mare măsură un referendum pentru sau împotriva lui Netanyahu, 65 de ani, prim-ministru din martie 2009 şi la putere de aproape un deceniu ţinând cont de primul mandat de premier din cele trei, între 1996 şi 1999.
Viitorul prim-ministru va avea o sarcină nemăsurată cu dimensiunile unui stat de opt milioane de locuitori: protejarea ţării împotriva ameninţărilor de război în nord şi sud, oprirea avansului jihadismului şi a influenţei iraniene, confruntarea cu ofensiva diplomatică palestiniană, cu presiunile internaţionale de toate tipurile, restabilirea legăturilor cu marele aliat american şi, în acelaşi timp, să păstreze o vitalitate economică de invidiat, combătând totodată disparităţile sociale printre cele mai mari ţări dezvoltate.
În timpul campaniei, Netanyahu a vrut să pozeze într-un garant al securităţii unei ţări care, oficial, a purtat opt războaie de la crearea ei în 1948. Dar discursurile sale alarmiste, intervenţia sa excepţională în faţa Congresului SUA asupra programului nuclear iranian nu au fost de ajuns: ultimele sondaje acordă un avans puternic de patru locuri (25 sau 26 de mandate din 120) listei Uniunii Sioniste conduse de Herzog, 54 de ani, aliat cu centrista Tzipi Livni, 56 de ani.
Recomandările noastre
