Alegeri decisive în Serbia. Aproximativ 6,7 milioane de alegători cu drept de vot sunt convocaţi, duminică, la urne, pentru alegerile prezidenţiale în Serbia. Actualul premier Aleksandar Vucic este creditat cu prima şansă, după o campanie în care opoziţia a denunţat o derivă autoritară a puterii.

Urnele pentru aceste alegeri prezidențialele din Serbia s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) la 20:00 (18:00 GMT), iar primele rezultate sunt aşteptate înainte de miezul nopţii, potrivit AFP şi DPA, citate de Agerpres. 

Omul forte al Serbiei - Aleksandar Vucic, un fost ultranaţionalist în vârstă de 47 de ani, convertit acum la centrism şi apropiere de Uniunea Europeană, are toate șansele să câştige din primul tur de scrutin aceste alegeri, în faţa unei opoziţii slabe, care prezintă 10 candidaţi, potrivit sondajelor de opinie.

Cu Vucic, funcţia de preşedinte, care în prezent este mai degrabă onorifică, şi-ar regăsi importanţa pe care o avea sub președinția lui Slobodan Milosevic (1989-1997) sau a liberalului Boris Tadic (2004-2012). Aleksandar Vucic ţine solid frâiele ţării sale şi ale partidul său, Partidul Progresului (SNS, centru-dreapta), care controlează parlamentul. Noul premier ar fi în mod obligatoriu un colaborator al său, mai comentează AFP. 

Un alt candidat, ultranaţionalistul Vojislav Seselj, cere ca „toată puterea să nu fie concentrată în mâinile unui singur om, Aleksandar Vucic”, premier din 2014. Asupra acestui punct, el este de acord cu candidaţii proeuropeni şi liberali Vuk Jeremic şi Sasa Jankovic. 

Toţi contracandidații speră să-l forţeze Aleksandar Vucic la un al doilea tur în 16 aprilie. Chiar dacă nu l-ar avea drept concurent decât pe Luka Maksimovic, un student la Psihologie, care încarnează un personaj fictiv şi pitoresc „Beli”, creat pentru a denunţa corupţia din politica sârbă. 

În sondaje, el este creditat, ca şi Jeremic, Jankovic şi Seselj, cu circa 10% din intenţiile de vot, semn - pentru mulţi - al derutei opoziţiei şi declinului vieţii publice în această ţară cu 7,1 milioane de locuitori, candidată la aderarea la UE. 

Denunţând incapacitatea opoziţiei de a-i contesta hegemonia, Vucic a atacat-o dur, acuzând-o de exemplu că primeşte „milioane de euro din anumite ţări străine”. „Cei 10 care se unesc împotriva unui singur vor să opreasă progresul ţării noastre, s-o readucă în trecut, pentru a putea să-şi umple buzunarele”, a lansat el la o reuniune electorală. 

El şi-a lăudat bunele rezultate economice, cu o creştere de 2,8 % în 2016, chiar dacă venitul mediu rămâne unul din cele mai slabe în Europa de 330 de euro. 

Spre marea insatisfacţie a opoziţiei, el a putut astfel să se sprijine pe presă. Potrivit unui studiu publicat în această săptămână de cotidianul independent Danas, Vucic a beneficiat de 51% din timpul de antenă dedicat campaniei de canalele naţionale. Acest procentaj „creşte la 67% dacă sunt incluse şi apariţiile sale televizate în calitate de prim-ministru”, potrivit acestui studiu. 

Joi, în ultima zi de campanie, aproape toate cotidienele naţionale aveau aceeaşi pagina întâi, pagini promoţionale cumpărate: „La 2 aprilie, daţi un vot decisiv lui Aleksandar Vucic!”. 

Fost mediator al republicii, ceea ce l-a făcut să devină o personalitate respectată a clasei de mijloc urbane liberale, Sasa Jankovic asigură că unii cetăţeni au fost ţinta intimidărilor pentru a fi incitaţi să voteze în favoarea lui Vucic. Opoziţia avertizează de asemenea împotriva fraudelor electorale, în special printre minoritarii sârbi din Kosovo - 120.000 de persoane - ai căror principali lideri sunt simpatizanţi ai SNS.