Publicistica de tip criminalistic s-a născut din oameni care au citit sau poate chiar au scris cărți polițiste. Alecu Racoviceanu a vorbit în emisiunea „Dosare de presă”, la EvZ TV, despre crime care au făcut istorie.
În opinia jurnalistului Alecu Racoviceanu, există tentația ca, atunci când termini cu acest tip de publicistică, ca activitate zilnică, să scrii romane polițiste. „Eu rezist foarte greu acestei tentații”, a mărturisit acesta în cadrul emisiunii „Dosare de presă”, pe evz.ro.
Alecu Racoviceanu s-a îndreptat spre publicistica de tip criminalistic „din pasiune pentru policier-uri și thriller-uri” și din dorința de a scrie. Pe vremea când lucra la revista „Strict Secret”, jurnalistul și-a achiziționat două coleții dintr-o publicație americană, True Crime și True Murder, în care erau relatate crime care au făcut istorie.
„Cum face o crimă istorie? Că dacă nu moare Arhiducele, de ce e istorie? Mi-am dat seama că o crimă poate face istorie pentru că ea aduce niște modificări în mentalul colectiv, care sunt istorice, de fiecare dată.
Noi am avut posibilitatea de a face parte dintr-o generație care a avut dialogul cu părinții mult mai puternic decât îl avem noi, de exemplu, sau decât îl vor avea copiii noștri. Poate și pentru că gap-ul (decalajul, n.e.) n-a fost atât de mare între noi și ei.
Când spuneai Rîmaru, exista o rezonanță în fiecare om. Cazul Rîmaru, în definitiv, ce înseamnă? Un derbedeu a fost prins, a fost împușcat... El a indus spaima. În 90-91, traducând și încercând să găsesc și cazuri românești cu rezonanță asemănătoare. Am început să citesc, de exemplu, despre Jeffrey Dahmer, asasinul în serie care răpea tineri, el fiind homosexual. Jeffrey Dahmer, din bucăți de trupuri umane, și-a construit un altar în casă. A fost condamnat și a fost omorât în închisoare de un coleg de detenție.
Rezonanța socială în Statele Unite a acestui caz a fost imensă. A început să se vorbească mult mai serios, de la Damer pornind, despre cocktailul acesta de credințe care pune stăpânire pe locul lăsat vid de absența educației creștine, a valorilor creștine. Discutăm de sfârșitul anilor 90, sfârșitul anilor 80.
Am început să citesc despre Ed Gein. Este criminalul care a inspirat parțial Tăcerea mieilor. Unul din cei doi asasini din Tăcerea mieilor e inspirat de Ed Jane. Dar este personajul care a inspirat filmul Psycho a lui Alfred Hitchcock. Anthony Perkins, ca să joace acel rol, a fost în închisoare și a discutat cu Ed Gein.
Din clipa aia, citind astfel de cazuri, citindu-le pentru a le transpune pentru publicul din România, m-a luat valul. M-a luat flama. Pentru că mi-am dat seama că, într-adevăr, o crimă poate face istorie dar în psihicul social, în psihologia societății”, este de părere Alecu Racoviceanu.