Cataclismele naturale care au lovit agricultura Republicii Moldova devin o vulnerabilitate pentru stabilitatea politică a țării. Odată cu sectorul agroalimentar afectat de criza climatică la nivel regional - secetă și inundații - situația agriculturii devine din ce în ce mai dificilă. În prezent, fermierii din țară protestează din cauza subvențiilor insuficiente, a costurilor mari de producție și a concurenței neloiale pe piața internă, inclusiv monopolurile sofisticate la exporturile externe.

Deși cu unele impedimente din partea poliției, fermierii moldoveni reușesc să protesteze în fața principalelor instituții ale statului pentru a-și rezolva problemele. Oamenii legii din Republica Moldova au instrucțiuni foarte clare de la instituțiile de securitate, din subordinea Președinției și Guvernului, să oprească „în fașă” orice formă de protest, care poate deveni în masă. Motivele invocate de autorități se referă la protejarea securității naționale împotriva intervențiilor hibride rusești. Există o teamă că protestele fermierilor, chiar dacă perfect justificate și poate chiar necesare, pot fi exploatate de gruparea lui Ilan Şor pentru a face presiuni publice, și pre-electorale, asupra guvernului de la Chișinău.

Fondurile europene, protestele fermierilor și calculele electorale privind realegerea Maiei Sandu

Înainte de alegeri, ca și alte profesii care se confruntă cu dificultăți, fermierii se angajează în acțiuni de protest, deoarece politicienii sunt mai vulnerabili. Această tactică a fost folosită eficient de fermierii europeni, care au obținut concesii în ceea ce privește relaxarea cerințelor de mediu înainte de alegerile europarlamentare din 6-9 iunie 2024. În vederea realegerii pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen le-a promis fermierilor o birocrație mai mică și mai rapidă pentru accesarea fondurilor europene. Același modus operandi îl aplică și fermierii moldoveni, care formează Asociația „Forța Fermierilor”, care au reluat protestele înainte de alegerile prezidențiale din octombrie curent. În mod tradițional, ei cer rezolvarea problemelor structurale înainte de alegeri, dar la o intensitate mai ridicată decât cum o fac între ciclurile electorale.

Având în vedere sensibilitatea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, acțiunile fermierilor moldoveni ar putea obliga autoritățile moldovenești să facă concesii, dar prin intermediul fondurilor europene. Dacă Președinția de la Chișinău se inspiră din strategia electorală a echipei Partidului Popular European înaintea alegerilor europarlamentare, atunci Maia Sandu, acum candidată la președinție, asemănător cu ceea ce a făcut Ursula von de Leyen, ar putea veni cu o ofertă în fața fermierilor moldoveni.

Astfel, Președinția a anunțat deja că este dispusă să invite fermierii care protestează la o întâlnire cu candidatul electoral, actualul președinte, Maia Sandu. Această întâlnire urmează să aibă loc până la sfârșitul lunii septembrie, iar, în paralel, ministrul Agriculturii, Vasile Bolea, a anunțat că a purtat discuții la Bruxelles cu privire la identificarea unor fonduri de solidaritate pentru fermierii moldoveni. Este foarte improbabil ca invitația lui Sandu la dialog cu fermierii care protestează și discuțiile lui Bolea cu Comisia Europeană să fie o pură coincidență sau scamatorie preelectorală. Astfel, dacă Sandu vrea un dialog cu fermierii, atunci, probabil, există semnale de la UE. În caz contrar, abandonul repetat al fermierilor poate avea costuri politice pentru Sandu și campania sa electorală pentru continuarea mandatului.

Despre solicitarea ajutorului de la UE s-a vorbit și anterior, dar nu a existat nicio condiție clară pentru a materializa vreo inițiativă de asistență pentru Republica Moldova. Deși fondurile de pre-aderare nu sunt accesibile pentru Moldova până în 2027, Chișinăul ar putea încerca să obține asistență pe fundalul situației excepționale legate de inundații. Or, Comisia Europeană a promis circa 10 miliarde de euro pentru Polonia, Cehia, Austria și România în vederea recuperării după inundațiile de la mijlocul lunii septembrie curent  Nicio mențiune legată de ajutorarea fermierilor moldoveni a fost făcută în cadrul Platformei pe Sprijin pentru Moldova, desfășurată la Chișinău în septembrie și soldată cu promisiunea a unui total de 385 milioane de euro, 78% de procente sub formă de împrumuturi. Așadar, în lipsa unor angajamente financiare occidentale prin intermediul Platformei pentru Sprijin, guvernul de la Chișinău trebuie să caute alte fondurile din partea Bruxelles-ului, care să fie cumva legate de asistența europeană pentru situații excepționale pe fundalul inundațiilor.

Principala constrângere pentru accesul la Fondul de Solidaritate este cantitatea de finanțare disponibilă. Anul trecut, Fondul de Solidaritate pentru situații excepționale a fost folosit în proporție de aproape jumătate din cele 500 de milioane de euro din 2023, iar anul acesta UE s-a angajat să ofere miliarde de euro pentru statele membre. În ultimii 22 ani, UE a oferit ajutor prin acest Fond de solidaritate pentru 24 de state membre și patru țări candidate, cum ar fi Albania, Muntenegru, Serbia și Turcia: 8.6 miliar de euro ca urmare a 130 de dezastre. Din acest punct de vedere, Republica Moldova, ca și alte țări candidate, este eligibilă pentru un astfel de ajutor financiar. De aceea, scenariul privind ajutorul pentru fermierii moldoveni în acest mod are o mare probabilitate.

Ajutor umanitar pentru fermieri din Rusia – o nouă formă de interferență hibridă?

În timp ce guvernul caută soluţii pentru fermierii moldoveni de la Bruxelles, încercând să limiteze contagierea perspectivelor electorale ale Maiei Sandu, grupul Şor vrea să folosească intervenţiile umanitare ale Rusiei. Pe baza faptului că transferurile bancare din Rusia şi prin Şor şi instituţiile aferente sunt sancţionate la nivel naţional în Occident, dar şi în Republica Moldova, Şor recurge la alte metode. În septembrie, în timpul călătoriei de la Moscova, bașcana Evghenia Guțul și președintele Adunării Populare din Autonomia Găgăuză au semnat un acord cu ONG-ul „Eurasia”, recent sancționat de SUA, privind asistența pentru sectorul agricol în UTA Găgăuzia.

Chiar dacă asistenţa este promisă de Şor prin ONG-ul „Eurasia”, se poate presupune că ajutorul umanitar va fi acordat de Rusia, care foloseşte deja „diplomaţia umanitară” cu resurse caracteristice sectorului agricol – cereale, îngrăşăminte etc., pentru consolidarea influenței sale geopolitice în Africa, Orientul Mijlociu și America Latină. Acordul pe care Guțul l-a semnat cu ONG-ul „Eurasia” prevede că autonomia găgăuză va primi, cu titlu gratuit, tone de motorină, îngrășăminte și material semincer pentru culturile de grâu și floarea soarelui, care sunt printre categoriile agricole cele mai puternic afectate de cataclismele naturale ​​din anul acesta.

Ajutorul umanitar rusesc, camuflat ca aportul lui Şor şi cel al ONG-ului „Eurasia” pentru fermierii găgăuzi, nu poate avea loc decât cu permisiunea autorităţilor moldoveneşti. Autoritățile găgăuze au anunțat că vor veni cu un demers către parlamentul de la Chișinău pentru a declara asistența venită din Rusia drept „ajutor umanitar internațional”. Doar în acest caz acesta va putea beneficia de neimpozitare și livrare facilitată către Republica Moldova. Dacă Chișinăul va refuza acest „ajutor umanitar”, atunci autoritățile locale din Găgăuzia vor descrie gestul drept o politică antipopulară care dăunează intereselor fermierilor locali, dar și a populației. Acest pretext poate fi folosit pentru a promova candidați la președinție care pledează pentru o politică externă multi-vectorală cu accentul pe interesul național și indiferent de conotația geopolitică.

Cu alte cuvinte, pe fondul protestelor fermierilor de la Chișinău, „ajutorul umanitar” din Rusia plătit de ONG-ul „Eurasia” constituie o încercare de amestec rusesc hibrid. Chiar dacă ajutorul nu va ajunge la fermierii din Găgăuzia, acest eveniment va alimenta discursul lui Șor împotriva lui Sandu și a referendumului privind integrarea în UE.

Scenariile care merită atenție pe această temă vor fi modelate de dacă UE va decide în favoarea ajutorului financiar pentru fermierii moldoveni, ținând cont de faptul că acest lucru va sprijini indirect candidatul pro-UE, Maia Sandu.

Scenariul 1. UE va acorda asistență financiară fermierilor moldoveni. Chiar dacă cu o sumă simbolică, un ajutor financiar pentru Republica Moldova va constitui o investiție geopolitică a Bruxelles-ului în candidatura Maiei Sandu și un vot favorabil referendumului constituțional. Chiar dacă Fondul de Solidaritate al UE este limitat, Republica Moldova poate cere ajutor în calitate de țară candidată. Un astfel de scenariu este probabil, dacă Sandu copia tactica electorală a Ursulei von der Leyen, care a făcut concesii fermierilor europeni înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

Scenariul 2. Fermierii moldoveni vor primi promisiuni, dar nicio finanțare până la alegeri-referendum. UE se poate angaja să acorde ajutor sectorului agricol moldovenesc, dar ca parte a unei inițiative deja existente, mai degrabă decât sub forma unui „fond de solidaritate” special, așa cum și-ar dori guvernul de la Chișinău. Acest rezultat va fi un minim în raport cu fermierii moldoveni, dar va permite Chișinăului să comunice că ajutorul va veni după alegerile prezidențiale dacă Maia Sandu va fi realesă și referendumul pentru integrarea europeană va fi validat. O astfel de condiționalitate va fi, foarte probabil, criticată de opoziție, indiferent de orientarea geopolitică.

Scenariul 3. Nici un ajutor financiar din partea UE. Un astfel de scenariu va favoriza mesajul lui Șor și pe cel al forțelor pro-ruse, care vor pedala ideea că Rusia dorește să ofere ajutor umanitar, dar guvernul pro-UE îl refuză din motive geopolitice, inclusiv din cauza alinierii la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Pe lângă sentimentele negative față de Sandu și referendum, o astfel de situație va întări argumentul euroscepticilor, care reprezintă o categorie aparte de politicieni și alegători de curentul pro-rus.