În plină pandemie de coronavirus, în plină tragedie în care mor oameni, războiul economic nu a încetat deloc. Ba chiar se desfăşoară cu şi mai mare îndârjire. Un război total, în care se folosesc cele mai perfide mijloace de a lovi adversarul. Inclusiv pandemia este folosită ca instrument de destabilizare, prin transmiterea de informaţii false.
Nici ţara noastră nu este scutită de astfel de atacuri. La sfârşitul săptămânii trecute, a avut loc o lovitură mişelească la adresa unuia dintre zăcămintele despre care cu toţii am învăţat la şcoală că este foarte preţios şi că România îl are din belşug: sarea. Sare de foarte bună calitate.
O ştire falsă declanşează panica
Miercuri, 31 martie, în jurul orelor 22, pe o reţea de socializare apare un anunţ dărâmător: „Staţi acasă (dacă puteţi)!!! Primele cazuri confirmate la Salina Ocna Dej. Angajaţii merg în continuare la serviciu. Staţi acasă (dacă puteţi)!!!”
Deşi ora era destul de târzie, imediat se răspândeşte panica printre minerii şi personalul TESA de la Mina Ocna Dej. În numai o oră, postarea are peste 100 de distribuiri. Ştirea străbate ca un fulger întrega localitate.
Toţi locuitorii sunt convinşi că postarea este reală, cu atât mai mult cu cât poartă şi sigla oficială a SALROM, Compania Naţională a Sării, instituţie a statului român în subordinea Ministerului Industriilor şi care exploatează sarea în România. Aşadar, epidemie de coronavirus printre minerii de la Ocna Dej!
Oamenii încep să discute dacă a doua zi să se mai prezinte la muncă sau nu. Şi ca totul să fie diversiune ca la carte, într-un ziar local apare a doua zi, pe 1 aprilie, ştirea bombă: „Salina Ocna Dej sub amenințarea coronavirus. Un angajat infectat, alții suspecți”.
Iar în textul materialului, se arată: „ Angajatul Salinei Ocna Dej are 26 de ani și este vecinul a doi soți care au fost confirmați și ei ca fiind infectați cu COVID-19 săptămâna trecută, fiind internați și ei la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca. Bărbatul de 26 de ani este deocamdată în izolare la domiciliu.
Ulterior acestor confirmări și alte persoane, aflate în contact direct cu cei diagnosticați, au fost preluate de ambulanțe și transportate la spital în Cluj-Napoca, pentru a fi testate. Toate aceste cazuri au declanșat revolta celorlalți angajați ai Salinei și a familiilor acestora. Zeci de persoane ne-au contactat în ultimele zile pentru a ne semnala situația și a ne solicita ajutorul în scoaterea la lumină a acestor cazuri.
Oamenii acuză faptul că, deși sunt aceste cazuri confirmate, conducerea companiei nu ia în calcul oprirea activității. Mai mult, prin diverse mesaje, angajați ai Salinei și familiile acestora ne transmit că se încearcă o mușamalizare a situației, că s-a încercat ascunderea faptului că sunt doi angajați confirmați, astfel ca producția să continue și să nu se oprească activitatea, totul în interesul profitului companiei.”
Nu s-a întrebat totuşi nimeni când au avut oamenii timp să trimită acele „diverse mesaje” către redacţie, din sera de miercuri, de la orele 22,30 şi până joi, adică a doua zi dimineaţă, când a apărut materialul în ziar.
În textul din ziar se spune că de câteva zile jurnaliștii sunt bombardaţi cu astfel de informaţii. Dacă-i aşa şi dacă jurnaliştii de la ziarul local au avut cunoştinţă despre cazuri de oameni infestaţi cu coronavirus care lucrează la ocnă, de ce nu le-au publicat atunci când au aflat de ele? De ce nu au spus atunci că se încearcă muşamalizarea lor pentru a nu se opri producţia? De ce abia acum, la câteva ore după apariţia pe reţelele de socializare a mesajului cu sigla falsă a SALROM? Să reţinem din finalul materialului, aia cu „oprirea producţiei”.
Care este de fapt realitatea la salină
Realitatea este cu totul alta. Aşa cum recunoaşte şi SALROM într-un comunicat oficial, a existat un angajat suspect de infectare cu coronavirus. Acesta însă, se afla în concediu începând cu data de 20 martie. Era deci acasă, nu la muncă. Şi a fost confirmat ca infestat pe 30 martie, deci zece zile mai târziu. Aşa că nu a luat contact cu niciunul dintre colegii de muncă.
Întâmplarea a fost însă imediat speculată în seara de 31, adică a doua zi după confirmarea infestării şi publicată imediat dimineaţa şi în ziarul local.
Mai degrabă decât coincidenţă, pare a fi un foc concertat asupra unui obiectiv clar. Care este acesta? Îl găsim în finalul articolului din publicaţia locală: oprirea producţiei!
Perla coroanei de sare
Ca să înţelegem mai bine ce scop a avut acest atac, înainte trebuie să avem câteva date despre Mina Ocna Dej. Ea este perla coroanei de sare a României. De aici se extrage cea mai pură sare din Sud-Estul Europei. Este cea mai solicitată şi cea mai productivă dintre toate exploatările de sare pe care SALROM le are pe teritoriul României.
Sarea de la Dej, cu puritatea ei de 90 la sută, poate fi folosită în industria chimică, fiind materia primă de bază în fabricarea unei substanţe cu mare căutare astăzi, în zilele pandemiei: clorul. Toate substanţele dezinfectante care se folosesc la combaterea virusului, au la bază clorul.
În această perioadă, mina lucrază la foc continu. Cei 324 de angajaţi muncesc în trei schimburi. În fiecare zi, de la Dej pleacă un tren cu 24 de vagoane încărcate cu sare către combinatele chimice care produc clor.
În perioada asta, sarea de la Dej este mai valoroasă decât aurul. Iar mina are capacitatea să producucă 24 de vagoane de „aur sărat” pe zi pentru România, într-o economie paralizată de pandemia care obligă majoritatea angajaţilor să stea în casă.
Cine a pus coronavirusul în drum?
Dacă ar fi să ne gândim la un scenariu fantasmagoric al conspiraţiei, am spune că totul a fost pus la cale de către cineva care nu are interesul să se mai fabrice clor, să nu mai existe dezinfectanţi eficienţi şi pandemia să se prelungească. Să revenim cu picioarele pe pământ. Şi să ne întoarcem puţin în timp. În 2016, mai precis.
Atunci are loc o licitaţie, pentru prospectarea şi începerea exploatarii zăcământului de sare gemă de la Nireş, judeţul Cluj. În perimetrul situat în UAT comuna Mica, între localitatea Nireş la Vest şi localitatea Unguraş la Est.
Uluitor, dar la această licitaţie unde se stabilea cine exploatează sarea românească, nu se prezintă tocmai SALROM; adică întreprinderea statului român care se ocupă fix de exploatarea sării de la noi.
Am solicitat oficial SALROM în baza legii Informaţiilor publice, să ni se comunice de ce societatea nu a participat la această licitaţie importantă. Deocmdată, pe surse, am aflat că acest subiect este extrem de sensibil şi că documentele în legătură cu el nu se prea găsesc. Noul Consiliu de Administraţie al SALROM a cerut, totuşi, să se clarifice această anomalie. Cine a tras frâna de mână, pentru ca SALROM să nu participe la licitaţie? Cine nu a vrut-o acolo, cu şanse mari de a câştiga? Credem că răspunsul la această întrebare trebuie să-l dea organele de cercetare penală, pentru că miroase a puşcărie.
O firmă şi doi angajaţi
Firma SALZBERGWERK RESSOURCEN UND INVESTITIONEN SRL, conform datelor de la Registrul Comerţului, a fost înfiinţată în România în anul 2013 şi are ca obiect de activitate: „Extracţia altor minereuri metalifere neferoase”. Adică şi a sării, cum ar veni dacă am traduce termenii tehnici. Iar numărul mediu de salariaţi era de…2. Nici cu activitatea comercială, firma nu stă prea bine. Cifra de afaceri este 0 lei. Profitul net este tot 0 lei. Totuşi, firma are pe anul trecut pierderi de 688,239 lei. Nu mare lucru.
De ce am pomenit despre acest amărât de srl, care merge pe pierdere? Pentru că în spatele lui se află o ditamai firma, care exploatează sare în multe locuri din Europa şi care a pus demult ochii şi pe sarea românească. Şi care este principalul concurent al SALROM pe piaţa Europeană.
Acest SRL care în documentele oficiale are, începând cu anul 2015 şi până în 2018 profit 0, câştigă în 2016 licitaţia pentru exploatarea zăcământului de sare gemă de la Nireş, judeţul Cluj. Licitaţie la care SALROM, un colos pe lângă acest srl, pur şi simplu nu se prezintă. Din motive pe care nimeni nu le-a aflat deocamdată.
Un viitor act normativ necesar
Acum să cităm din nou dintr-un document oficial. O notă de fundamentare mai exact, pentru o viitoare: „Hotărâre privind aprobarea licenţei de concesiune nr. 2202012A19 a activităţii miniere de exploatare a resurselor de sare gemă în perimetrul Nireş, județul Cluj, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea SALZBERGWERK RESSOURCEN UND INVESTITIOINEN S.R.L.”
Nota de fundamentare este gata, cu toate capitolele complete. În Secţiunea 1, se precizează: „Societatea SALZBERGWERK RESSOURCEN UND INVESTITIONEN S.R.L. cu sediul social in Bucureşti, având în concesiune şi desfăşurând lucrări autorizate de explorare geologică a resurselor minerale de sare gemă în perimetrul Nireş, judelul CIuj (Licenţa de explorare nr. 17.09812014), ca urmare a finalizării acestei activităţi de explorare a beneficiat de prevederile art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (2, lit. a), a indeplinit condiţiile prevăzute la art. 20 alin. (1) din Legea minelor nr. 851/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a fost îndreptăţită să solicite concesiunea activităţii miniere de exploatare a resurselor minerale de sare gemă din acest perimetru, care constituie obiectul aprobării prezentului proiect de act normativ. Resursa minerală (sare gemă), din perimetrul Nireş, face obiectul Licenţei de exploatare nr. 2202012019, a fost descoperită în baza cercetărilor efectuate de titular în cadrul Licenţei de explorare nr. 17.0981/2014, respectându-se condiţia prevăzută de art. l8 alin. (2, lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003.
O hotărâre care va fi pe masa Guvernului
Să ieşim puţin din hăţişul de legi, completate şi adăugite de nu le mai dă nimeni de cap şi să înţelegem ce s-a întâmplat de fapt. Srl-ul cu pricina a licitat şi a câştigat. La licitaţie nu a participat cel mai mare producător de sare din România, SALROM. După care SRL-ul a început să prospecteze şi a dat de sare, ca şi cum românii habar nu aveau că acolo există acest zăcământ. În baza acestei descoperiri, srl-ul este îndreptăţit să ceară şi exploatarea zăcământului. Ceea ce a şi făcut. Şi acum, este la un pas să şi obţină acest lucru. Nu mai lipseşte decât o Hotărâre de Guvern, pe baza notei de fundamentare care este gata, aşa că, în scurt timp, actul normativ va ajunge pe masa Guvernului, pentru a fi aprobat.
După care poate începe exploatarea. Care, sigur, nu se va face cu cei doi angajaţi din birouri, ci cu minerii din zonă. Mineri care pot fi luaţi, gata calificaţi, de la Ocna Dej. Cu contractele minei cu tot, dacă aceasta le pierde între timp pentru că nu le-a putut onora.
Şi nu le-a putut onora pentru că minerii nu au mai venit la muncă, speriaţi de o ştire de pe o reţea de socializare, cu o siglă falsificată, ştire întărită a doua zi de un articol din ziarul local din Dej.