Un membru al Consiliului Naţional de Integritate este acuzat de procurori că a întocmit o notă care ar fi stat la baza păgubirii statului cu 15 milioane de euro.
Un membru al Consiliului Naţional de Integritate (CNI) a fost pus sub acuzare de procurorii anticorupţie, în dosarul „Poşta“, alături de foştii miniştrii ai justiţiei şi comunicaţiilor, Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy.
Potrivit anchetatorilor - care au stabilit că prejudiciul cauzat statului în această „afacere“ se ridică la 15.000.000 de euro - în momentul în care a comis faptele, Lefter Zaharia (care dă acum lecţii de integritate nu doar demnitarilor, ci şi funcţionarilor publici) era consilier al ministrului Chiuariu.
Concret, Zaharia ar fi fost cel care, încălcându-şi atribuţiile de serviciu, ar fi întocmit o notă în baza căreia Chiuariu ar fi avizat hotărârea de guvern prin care imobilul situat în centrul Capitalei, mai exact pe Calea Victoriei, din sectorul 1, a fost trecut din proprietatea statului în cea a Poştei. Aşa arată procurorii în rezoluţia prin care au început urmărirea penală împotriva tuturor celor acuzaţi în această cauză şi pe care EVZ o prezintă în exclusivitate.
Imobil valorificat „în cele mai eficiente condiţii“
Astfel, potrivit rezoluţiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, „afacerea Poşta“ a fost pusă pe roate în 2005, la patru ani după ce Conducerea Companiei Poşta Română fusese mandatată de stat să valorifice „în cele mai eficiente condiţii“ imobilul de pe Calea Victoriei 133-135.
Mai exact, pentru a pune în aplicare împuternicirea oferită în 2001, Mihai Toader, directorul general al Poştei, şi-a dat girul pentru organizarea unei licitaţii care, în vara lui 2005, a fost adjudecată de consorţiul SC Procema - SC Comnord (această din urmă societate fiind controlată de Sorin Creţeanu, un apropiat al lui Călin Popescu-Tăriceanu).
Procurorii consideră această licitaţie ilegală, întrucât Poşta urma să valorifice ceva ce nu-i aparţinea: clădirea de pe Calea Victoriei şi terenul aferent erau ale statului.
Cert este că, în urma licitaţiei, Poşta s-a asociat cu firmele Procema şi Comnord sub forma unei societăţi pe acţiuni: Imopost Developments. La capitalul social al acestei societăţi, conducerea Poştei a contribuit cu imobilul de pe Calea Victoriei nr. 133- 135. Potrivit DNA, de aici, apare o nouă serie de ilegalităţi.
Toader a ştiut de subevaluare
Astfel, valoarea imobilului de pe Victoriei a fost stabilită de expertul Adrian Tăbăcaru.
Într-un raport întocmit în mai 2005, acesta a indicat o valoare de piaţă a clădirii de 4.752.113 euro, adică de 578,3 euro/mp. Surprinzător, în acelaşi raport, expertul arăta însă că preţul practicat în zonă era dublu, ajungând la 1.200 euro/mp. Ţinând cont de acest raport al expertului, se poate spune că cei din conducerea Poştei, în frunte cu Mihai Toader, ştiau că preţul clădirii de pe Calea Victoriei a fost subevaluat, susţin anchetatorii.
Cu toate acestea, iată următorul pas făcut de directorii Poştei: au aprobat prin hotărâri succesive participarea companiei la majorarea de capital a societăţii Imopost. De această dată, au adus ca aport imobilul de pe strada Matei Millo nr. 10 şi terenul aferent, aflate în proprietatea Poştei. „La evaluarea acestui imobil, s-a luat în calcul o ofertă de demolare a construcţiei cu preţul de 1.855.100 de euro, ce constituie valoarea cu care s-a majorat aportul Companiei Poşta Română la capitalul social al Imopost, această sumă reprezentând însă o valoare sub preţul pieţei“, se arată în rezoluţia procurorilor.
Anchetatorii explică apoi că valoarea luată în calcul de conducerea executivă a Poştei era extrasă dintr-un raport de evaluare care viza doar terenul, în ipoteza în care construcţia era demolată. În mai şi august 2006, conducerea Poştei a încercat „să se acopere“ cu încă două rapoarte, dar şi prin acestea imobilul a fost subevaluat. „S-a calculat valoarea acestuia la un preţ cuprins între 900 şi 1.400 euro/mp, în condiţiile în care buletinul documentar editat de Corpul Experţilor Tehnici arăta că preţul ajungea la 1.500 euro/mp“, au conchis surse judiciare. Potrivit DNA, în acest caz, subevaluarea ar fi fost de 600.000 de euro.
ACUZAŢII
Hotărâre de guvern cu iz de abuz în serviciu
În concluzie, împotriva lui Mihai Toader procurorii au început urmărirea penală pentru „abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave“. Motivul: „în calitate de director general al Companiei Poşta Română, în scopul obţinerii pentru altul a unor foloase necuvenite, a înstrăinat fără drept imobilul situat pe Calea Victoriei nr. 133-135, aparţinând domeniului public al statului, stabilind cu intenţie o valoare diminuată faţă de valoarea comercială reală a acestuia, precum şi a imobilului de pe strada Matei Millo“.
Spre deosebire de ceilalţi învinuiţi din dosar, lui Toader i se impută un prejudiciu de 15.600.000 de euro. Aceeaşi acuzaţie- abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave - îi este adusă şi lui Emanoil Lepădatu şi lui Andrei Marinescu, director economic, respectiv director de dezvoltare strategică la Poşta Română.
Fostul ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu, este învinuit şi el de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, pe motiv că a avizat hotărârea de guvern prin care a consfinţit definitiv trecerea imobilului de pe Victoriei din proprietatea statului în domeniul privat, în condiţii dezavantajoase statului.
El a asigurat astfel dobândirea foloaselor necuvenite de către consorţiul Procema - Comnord, prejudiciind statul cu 15.000.000 de euro, susţin procurorii. La rândul lui, Lefter Zaharia, membru CNI, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, întrucât a întocmit o notă privind avizarea pozitivă a respectivei hotărâri de guvern.
Fostul ministru al comunicaţiilor, Zsolt Nagy, este învinuit şi el de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. „Prin încălcarea obligaţiilor prevăzute de mai multe acte normative, Nagy a iniţiat şi avizat proiectul de lege ce a dus la prejudicierea statului, fapta sa fiind similară cu cea reţinută în sarcina lui Chiuariu“, explică anchetatorii.
La rândul lui, expertul Adrian Tăbăcaru, care a evaluat imobilul din Calea Victoriei, este acuzat că nu a folosit indicatori reali în realizarea raportului pentru acest teren.
În acelaşi dosar este pus sub învinuire şi fostul judecător de la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, Gheorghe Cuzuc, care ar fi certificat ilegal dreptul de proprietate al Poştei asupra imobilului de pe Calea Victoriei.
Citiţi şi: Expertiză în dosarul „Poşta Română“
